Colţescu şi corectitudinea politică: ,,amicus veritas, sed magis amica sententia’’

Recentul scandal din meciul de fotbal UEFA Champions League dintre Paris Saint Germain şi Istanbul Başakşehir F.K. , din 8 decembrie a.c., răsună puternic şi acum, la o săptămână de la acel incident de la Paris de pe stadionul Parc des Princes...

Colţescu şi corectitudinea politică: ,,amicus veritas, sed magis amica sententia’’

Recentul scandal din meciul de fotbal UEFA Champions League dintre Paris Saint Germain şi Istanbul Başakşehir F.K. , din 8 decembrie a.c., răsună puternic şi acum, la o săptămână de la acel incident de la Paris de pe stadionul Parc des Princes.

Cele trei persoane implicate direct, camerunezul  Pierre Webo, secundul echipei Istanbul Başakşehir F.K., fotbalistul senegalez Demba Ba, atacant la aceeaşi echipă şi arbitrul romȃn Sebastian Colţescu au avut atitudini diferite la o săptămȃnă de la incidentul care a inflamat lumea sportivă a planetei, dar şi lumea politică; în timp de Webo îşi menţine atitudinea iniţială, Demba Ba, cel mai aprig contestatar al lui Colţescu, îşi modifică poziţia, chiar şi după ce a vorbit cu acesta la telefon, într-un dialog intermediat de un alt fotbalist senegalez, Ousmane N'Doye (42 de ani), care a jucat mai bine de un deceniu în România, la Dinamo Bucureşti, Astra Giurgiu, FC Vaslui sau ASA Târgu Mureș.

Ousmane N'Doye a fost coleg la naționala Senegalului cu Demba Ba; astfel, N’Doye  a declarat presei: ,,I-am dat numărul lui Sebi lui Demba Ba și i-am zis să-l sune, să vorbească. Fără televizor, fără nimic. Din partea mea, era frumos sa fac asta și am făcut-o. Demba e senegalez, la fel ca mine. Au vorbit, s-au înțeles foarte bine. Amândoi m-au sunat înapoi și mi-au zis că sunt foarte fericiți. Demba mi-a zis ca Sebi e un om foarte bun, la fel şi Colțescu despre Demba”.

Senegalezul N’Doye a adăugat că-l știe pe Colțescu și acesta nu este deloc rasist: ,,A fost o neînțelegere. A vrut să arate spre bancă. Am vorbit cu Demba Ba. E prietenul meu foarte bun. Eu i-am dat pasa lui Demba Ba că să dea primul gol la națională. I-am explicat și el a înțeles foarte bine. El a spus ca nu a auzit nimic urât de la Colțescu, dar crede ca nu trebuia folosit cuvântul ,,negru’’ în stadion. El nu a zis că e rasism. A spus că nu poți să folosești cuvântul ăsta pe stadion. Și Sebi a înțeles lucrul ăsta. Nu cred că e problemă mare”, a declarat în continuare Ousmane N'Doye. Fostul fotbalist a mai povestit că a primit nenumărate telefoane în ultima vreme: ,,Am fost sunat de jurnaliști de peste tot. Eu nu am văzut niciodată rasism în România. Lumea a fost șocată când a aflat ce am zis de România. E țara mea.”, a adăugat Ousmane.

Acest incident regretabil, care nu este despre rasism, ci despre diferenţe cultural-lingvistice şi despre spontaneitate readuce în atenţie subiectul intens disputat al corectitudinii politice; încă nu s-au stins manifestaţiile agresive de stradă din SUA, girate de BLM ori Antifa şi legate ideologic de corectitudinea politică. Promotorii agresivităţii de grup aveau nevoie de un nou episod de felul ,,George Floyd’’, de tip soft, despre care scriem acum, ca să se poată manifesta. Altfel nu se poate explica virulenţa şi numărul copleşitor de luări de poziţie, cele mai multe gratuite, ale unor persoane neimplicate direct: oameni politici controversaţi, guverne, persoane publice care nu au legătură cu fotbalul.

Dar pentru o abordare obiectivă vom evidenţia în continuare elementele lingvistice ale limbii romȃne care au sens discriminator şi care atunci cȃnd sunt folosite produc efecte instant: ,,negrotei, cioroi, cioară’’; ,,negru’’ în limba romȃnă exprimă în primul rȃnd o culoare, abia apoi are referenţial rasial. Evident, nu sunt singurele, dar acestea au legătură reală cu subiectul, cu înţelegerea adecvată.

 Contextul în care arbitrul romȃn de rezervă a folosit termenul este evident unul spontan, în care intenţia de a discrimina rasial nu există – acesta pur şi simplu indică cine dintre persoanele din staff-ul tehnic urma să fie penalizată. Este evident din filmările ce le avem la dispoziţie că re-acţiile domnilor Webo şi Demba Ba sunt răspunsuri la cartonaşul roşu folosit de arbitrul central, prin urmare, stări de nervozitate. Este nepotrivit să decontextualizăm întȃmplarea aceasta: să o rupem de contextele culturale de provenienenţă ale celor implicaţi şi să îi dăm sensuri ideologice, rasiale.

 Cu siguranţă, în propriile foruri interioare fiecare dintre domnii Demba Ba şi Webo are anumite experienţe neplăcute, dar acesta nu e un argument pentru incriminarea lui Colţescu pe criterii de ,,corectitudine politică’’; nu arbitrul romȃn este vinovat de referirile şi întȃmplările nefericite din trecutul personal al fiecăruia dintre cei doi domni. Fiecare e responsabil de propriile reacţii.

Ideologizarea sportului, a învăţămȃntului este cu siguranţă printre cele mai absurde demersuri ale corectitudinii politice, cu un potenţial exploziv de neimaginat.

Conservatorismul este incompatibil cu ,,corectitudinea politică’’, pur şi simplu pentru că libertatea de expresie este cenzurată, iar limbajul este ideologizat; limba vie este ,,periată’’ de spontaneitate şi garnisită cu noi constructe lingvistice, unele de-a dreptul ridicole. Asta nu înseamnă că este promovată ,,incorectitudinea politică’’, ci moderaţia, bunul simţ şi politeţea, care iată, nu sunt mofturi sau ceva perimat, după cum des a fost insinuat de partizanii ,,Noii Ere’’ lingvistice.

Nu suntem adepţii proverbului ,,să moară şi capra vecinului’’, dar aşteptăm ca aceiaşi oameni care au luat poziţie pentru domnii Demba Ba şi Webo să ia atitudine şi cu privire la evidentele afirmaţii cu caracter rasial ce au premers acestei întȃmplări, afirmaţii făcute în interiorul echipei tehnice turce la adresa echipei romȃne de arbitri şi anume că, citez ,,La mine în ţară românii sunt ţigani. Dar eu nu pot să spun că sunt ţigani.’’: https://romania.europalibera.org/a/arbitru-roman-in-centrul-unui-scandal-de-rasism-erdogan-si-alti-oficiali-au-avut-reactii-de-condamnare/30991387.html

Ce mai remarcăm cu privire la domnul Webo şi presa mainstream, este ca ocolesc cu eleganţă un detaliu important: presa mainstream nu-l întreabă pe Pierre Webo de ce a luat cartonaş roşu, iar dl. Webo evită orice tendinţă sau intenţie de întrebare cu privire la penalizarea lui prin cartonaş roşu: important nu este ce s-a întȃmplat mai înainte  de a lua cartonaşul roşu, ci are importanţȃ absolută formula de adresare a arbitrului romȃn.

 Inclusiv UEFA, care nu a luat nici un fel de atitudine în multe situaţii  asemănătoare, va trebui, pentru promovarea adevărului, să contextualizeze propria anchetă demarată, fără a politiza subiectul; vedeti aici:

-  https://www.youtube.com/watch?v=Sm4I5GO4ICo 

-  şi aici https://www.youtube.com/watch?v=31d4jmJVXpA

- de asemenea, avem un montaj video care încearcă o cronologie a evenimentului:  https://www.youtube.com/watch?v=OZk4NETCS80

Avea oare nevoie Europa de propriul ei episod ,,George Floyd’’?

Este Europa pregătită pentru a disemina între adevărul situaţional şi idiosincrasiile lingvistice? Consider că cea mai bună atitudine, în acest caz, este ca opiniile avizate ale specialiştilor în lingvistică să primeze mai mult, comparativ cu propriile percepţii ale celor implicaţi. A pune ştampila ,,rasist’’ la repezeală pe un episod nefericit, fie din partea UEFA/FIFA, fie a presei mainstream, fără a lua act de ,,a treia opinie’’ implicabilă aici, şi anume a celor ce pot explica d.p.d.v. lingvistic-etimologic şi cultural limbajul folosit, dă naştere unui precedent periculos din care corectitudinea politică se va hrăni pe viitor, episod pe nedrept categorisit ca fiind ,,rasial’’.

 Parafrazȃnd celebrul adagio atribuit lui Ammonios Saccas ,,Amicus Plato, sed magis amica veritas’’ (vezi explicarea celebrului adagio aici https://destepti.ro/amicus-plato-sed-magis-amica-veritas-sensul-si-originea-expresei), putem scrie că ,,amicus veritas, sed magis amica sententia’’ este noul motto al corectitudinii politice.