Criza refugiaţilor ucraineni, cea mai mare de după Al Doilea Război Mondial

Varşovia este una dintre principalele destinaţii ale ucrainenilor în Polonia. Primarii Varşoviei şi Carcoviei avertizează că abia mai fac faţă valurilor de migranţi ucrainieni. ...

Aproximativ 3 milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în 24 februarie, relevă datele ONU. Au trecut graniţa în ţările vecine, însă pentru mulţi destinaţia finală sunt state din Occident. În pofida mobilizării prompte a autorităţilor şi societăţii civile din statele învecinate cu Ucraina şi a organismelor europene şi internaţionale, criza refugiaţilor ucraineni ia amploare şi pare să devină cea mai mare de la Al Doilea Război Mondial încoace. Conform estimărilor Agenţiei pentru Refugiaţi a ONU, în următoarea perioadă, numărul refugiaţilor ucraineni va creşte la 4 milioane de persoane în condiţiile în care nu prea există semne că războiul se va termina curând.

Majoritatea ucrainenilor care şi-au părăsit ţara au ajuns în Polonia, alte sute de mii de oameni au fugit din calea războiului în Ungaria, Slovacia, România sau Republica Moldova. Conform datelor ONU din 15 martie, citate de BBC, în trei săptămâni, Polonia a primit peste 1,8 milioane de refugiaţi, Ungaria peste 260.000, Slovacia -213.000. Alţi 142.994 refugiaţi au ajuns în Rusia şi aproximativ 1450 în Belarus.

În ce priveşte România şi Republica Moldova, aceste state figurează cu 453.432 respectiv 337.215 persoane, însă sursa citată precizează că unele dintre acestea au călătorit din Moldova în România şi, în consecinţă, sunt incluse în cifrele raportate din ambele state. Spre comparaţie, în 2013, 1 milion de refugiaţi din Siria au trecut graniţele ţării în decurs de şase luni, la doi ani de la începutul războiului, a relevat CNN.

“Exodul populaţiei din Ucraina reprezintă cea mai rapid crescândă criză a refugiaţilor de după Al Doilea Război Mondial”, a avertizat şeful Agenţiei pentru Refugiaţi a ONU, Fillipo Grandi, citat de Washington Post.

Primarii Varşoviei şi Carcoviei avertizează că abia mai fac faţă valurilor de migranţi; “Fragila” Moldovă se teme că situaţie ei se poate înrăutăţi

În condiţiile în care valul cel mai mare de refugiaţi a ajuns în Polonia, primarii celor mai mari două mari oraşe  -  Varşovia şi Cracovia, au avertizat că fac faţă din ce în ce mai greu şi au solicitat sprijinul ONU şi al UE. Edilul capitalei poloneze, Rafał Trzaskowski, a anunţat pe Twitter că Varşovia - care este una dintre principalele destinaţii ale ucrainenilor în Polonia - aici ajungând deja 300.000 de persoane - va continua să acorde sprijin refugiaţilor. Însă el a subliniat că “situaţia este din ce în ce mai dificilă”. La rândul său, primarul Cracoviei, Jacek Majchrowschi, a spus, într-o postare pe Facebook, că oraşul său, care a primit deja 100.000 de ucraineni, “ începe, încet-încet, să-şi piardă capacitatea de a acomoda alţi refugiaţi”.

”Ajutăm Ucraina din prima zi a răboiului, dar, ca autoritate locală, suntem responsabili, în primul rând pentru proprii noştri cetăţeni”, a spus primarul Cracoviei, care a adăugat că un sosirea unor noi refugiaţi ar putea afecta funcţionarea oraşului.

Pe de altă parte, “cel mai fragil vecin al Ucrainei”, cum a catalogat în aceste momemte Republica Moldova un official de la Chişinău, a cerut sprijin European, inclusiv financiar, pentru a putea gestiona criza refugiaţilor.

“În mod evident, tragedia este mai mare în Ucraina decât în Moldova, dar absolut nimeni nu are interesul ca situaţia de aici să se deterioreze în continuare. Le spunem partenerilor noştri externi că avem nevoie urgentă de sprijin umanitar pentru refugiaţi, dar, în acelaşi timp, avem nevoie de fonduri pentru a ne ajuta propriii cetăţeni, pentru a putea controla efectele negative majore ale acestui război asupra economiei, asupra societăţii noastre şi asupra preţurilor la energie”, a declarat Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, Nicu Popescu.

Majoritatea refugiaţilor sunt în tranzit prin ţările din vecinătatea Ucrainei; Destinaţia finală a multora dintre ei este Occidentul

Datele Ministerului Afacerilor Interne din România, făcute publice pe 10 martie, arată că, în România, au intrat, de la începutul războiului, peste 360.000 de cetăţeni ucraineni, dintre care peste jumătate au venit din Republica Moldova, după cum reiese din cifrele MAI moldovean (care raporta, în 16 martie 194.639 de cetăţeni ucraineni care au ieşit pe frontiera cu România). Marea majoritate a refugiaţilor ucraineni nu rămân, însă, în România. Din datele Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, citate de presa românească,  doar o cincime – aproximativ 80.000 -85.000 - se mai află pe teritoriul României. Şi mult mai puţini solicită azil. Puţin peste 3700 de cereri de azil din partea unor cetăţeni ucraineni au fost înregistrate, în total, de la începutul războiului, de autorităţile române, reiese din datele comunicate de MAI.

Germania, Franţa şi Marea Britanie sunt trei dintre statele Europei de Vest în care au ajuns de la zeci de mii până la sute de mii de refugiaţi ucraineni în căutare de azil.

Conform CNN, care citează un oficial al ministerului de Interne de la Berlin, în Germania au ajuns peste 120.000 de refugiaţi ucraineni, însă numărul acestora poate fi semnificativ mai mare dată fiind lipsa controlului documentelor de la frontiera polonezo-germană. Alţi peste 7000 de ucraineni, majoritatea femei şi copii, au ajuns în Franţa, care este pregătită, conform ministrului francez pentru Cetăţenie, Marlene Schiapa, să primească 25.000. Câteva sute de vize au fost acordate cetăţenilor ucraineni, începând din 9 martie, de Marea Britanie, care a renunţat la a impune refugiaţilor deţinători de paşapoarte să se deplaseze la un centru de procesare a vizelor din afara UK.

Austria, Croaţia, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia şi Suedia au primit, de asemenea, fiecare, câteva mii de refugiaţi ucraineni. Dincolo de Ocean, SUA şi Canada, care, în prezent este ţara cu cea mai numeroasă diaspora ucraineană după Rusia, cu peste 1 milion de etnici ucraineni, au promis sprijin pentru refugiaţii din calea războiului, relatează televiziunea americană.

România a chletuit 54,7 milioane de lei cu refugiaţii;  eforturile sale în sprijinul refugiaţilor sunt appreciate oficial

România a cheltuit, până în 9 martie, 54,7 milioane lei pentru a veni în sprijinul refugiaţilor, bani pe care speră să-i recupereze la Comisia Europeană, conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

"Guvernul este în contact permanent cu Comisia Europeană. (...) Prin ministerele de linie, la nivelul Cancelariei prim-ministrului, se centralizează toate aceste sume şi ele vor fi înaintate Comisiei Europene, care în acest moment lucrează la mecanismele pentru fiecare tip de decontare de cheltuială de care avem nevoie", a arătat el, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

În urma măsurilor luate de Guvern, precum şi de autorităţile locale, care au înfiinţat cele două tabere mobile de la Siret şi Sighet, şi respectiv centre comunitare pentru refugiaţi, aceştia pot beneficia de cazare şi masă, asistenţă medicală gratuită, gratuităţi pe transportul în comun, burse pentru elevi, studenţi şi profesori ucraineni, precum şi o serie de derogări de la legislaţia imigrării, pentru a permite cetăţenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obţinerea avizului de muncă şi a vizei de lungă şedere. Aceste măsuri au fost dublate de sprijinul acordat de organizaţii non-guvernamentale, de companii, de Biserica Ortodoxă Română şi chiar cetăţeni. Postarea pe Twitter a jurnalistului Shaun Walker de la publicația britanică The Guardian, citată în presa românească, vine să sublinieze eforturile autorităţilor şi a societăţii civile româneşti care au oferit ajutor milioanelor de oameni care au fost nevoiţi să-şi părăsească casele, în fuga lor din calea războiului.

Într-un mesaj scurt, aproape telegrafic, jurnalistul britanic subliniază că a intrat în Româna din Ucraina și a fost impresionat de „abordarea civilizată și umană” în care s-a organizat România pentru primirea refugiaților. Contribuţia României la soluţionarea crizei refugiaţilor ucraineni a fost apreciată de Ministrul israelian de Externe, Yair Lapid, şi de ministrul de Interne francez Gerald Darmanin, cu ocazia vizitelor pe care aceştia le-au efectuat la tabăra mobilă pentru refugiaţi înfiinţată la Siret.

Şeful diplomaţiei israeliene a mulţumit “pentru întreg sprijinul acordat de România în vederea repatrierii cetăţenilor israelieni şi a cetăţenilor ucraineni, inclusiv a celor de origine evreiască din Ucraina, exprimând aprecierea deosebită pentru buna coordonare a autorităţilor române în gestionarea acestei situaţii de criză”, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe român, citat de Agerpres. La rândul său, Darmanin a apreciat „efortul incredibil pe care poporul român îl face” şi a mulţumit societăţii civile care s-a implicat în a sprijini refugiaţii ucraineni, potrivit aceleiaşi surse.