Despre manifestaţiile antiguvernamentale din Romȃnia – martie 2021

Ȋncepȃnd cu 28 martie 2021, ora 10 p.m. în Romȃnia au reînceput manifestaţiile de stradă antiguvernamentale...

Ȋncepȃnd cu 28 martie 2021, ora 10 p.m. în Romȃnia au reînceput manifestaţiile de stradă antiguvernamentale; ele au fost provocate de anunţarea noilor restricţii de circulaţie (ora 8.p.m., ora de intrare în case)  şi de închidere a magazinelor la ora 6 p.m. Aceste noi restricţii au venit pe fondul carantinării anterioare, totale sau parţiale, a multor localităţi din teritoriu, inclusiv a unor oraşe mari, cum ar fi Timişoara, Bucureşti. Ȋn ciuda autorităţilor, oamenii au ieşit din case imediat după 8 seara!

Iniţial, manifestaţiile au fost atribuite unor partide, cum ar fi PSD sau AUR, dar este evident că amploarea acestora anihilează această premisă, întrucȃt nici un partid politic din Romȃnia nu are această viteză de reacţie şi nu poate scoate în stradă sute de mii de oameni în 70 de localităţi din ţară! De asemenea, s-a încercat acreditarea ideii cum că protestele sunt spontane întru totul; parţial da, foarte multe persoane care au participat pȃnă acum la manifestaţii s-au alăturat spontan, însă protestele au la baza formării lor diverse forme de agregare prin grupuri pe diverse reţele de socializare sau pe grupuri de chat.

Demersul meu de aici nu este să atribui cuiva anume originea protestelor, ci să evidenţiez, pe cȃt mă pricep, starea de spirit care motivează ieşirea oamenilor la protestele antiguvernamentale.

Presa mainstream relatează momente din desfăşurarea protestelor mai mult pentru rating, nu pentru informarea oamenilor, iar instituţiile implicate în promovarea noilor restricţii au anunţat că nu renunţă la aplicarea acestora.

Din ce în ce mai mult atrage atenţia reacţiile forţelor de ordine; comparativ cu anii trecuţi, cu precădere momentele de la 10 August 2018, jandarmii, poliţia şi forţele speciale de intervenţie par mai…blȃnde! Cu siguranţă, dosarele penale care implică membri ai forţelor de ordine deschise in rem după 10 August 2018 au contribuit la schimbarea atitudinii autorităţilor, a forţelor de ordine, în relaţia cu protestatarii. Au fost şi momente de tensiune, acte de vandalism şi de ultraj, dar sporadice şi, în mare parte, după terminarea protestelor.

Am mai remarcat diverse poziţionări ale unor persoane publice sau aşa-zişi ,,influensări’’, care, şi-au exprimat opiniile contra, plecănd de la categorisiri lapidare ale participanţilor la proteste şi pȃnă la dezaprobarea manifestaţiilor, chiar interzicerea acestora. Acestora le reamintim că dreptul la manifestaţie este precizat în Constituţia Romȃniei, art. 39. Mai mult, la nivelul Europei, avem rezoluţia Parlamentului European, întrunit la Strasbourg, la data de 14 februarie 2019, care precizează foarte clar dreptul de a protesta paşnic, inclusiv folosirea proporţională a forţei de represiune  împotriva protestelor.

Este clar că autorităţile nu au în intenţie să se opună cu forţa acestor proteste, întrucȃt ar da şi mai multă forţă acestora. Plecȃnd de la reacţia anemică  a preşedintelui Klaus Werner Johannis, care, dpmdv, putea să lipsească şi astfel să-şi folosească timpul la schi şi pȃnă la obrăzniciile comportamentale ale lui Raed Arafat, şeful DSU, jandarmii nu au stat degeaba şi au dat amenzi în valoare de 600.000 de ron (aproximativ 150.000 euro). Harnici, nimic de spus…

Cei mai multi protestatari sunt tineri, parte din ei studenţi; foarte mulţi protestatari sunt oameni care şi-au pierdut locurile de muncă. Mulţi protestatari sunt foşti antreprenori, care şi-au pierdut micile afaceri. Bărbaţi şi femei. Tineri şi adulţi.

Cererile protestatarilor:

- ridicarea restricţiilor de circulaţie şi de funcţionare a instituţiilor publice şi a magazinelor, deschiderea şcolilor;

- anularea obligativităţii de purtare a măştii în spaţiile publice, deschise şi închise;

- cererile de demisie au curs lanţ; cei mai solicitaţi: Klaus Johannis, primul-ministru, Vlad Voiculescu, Raed Arafat (ordinea enumerării este aleatorie!).

Oamenii sunt obosiţi şi frustraţi…şi au dreptate! Autorităţile  joacă doar un rol pasiv: te ascultă, dar o ţin pe a lor, pe principiul, ,,cȃinii latră, ursul merge’’. Ce e de reţinut e că oamenii au remarcat că pandemia este foarte prost gestionată de autorităţi şi doresc explicarea măsurilor restrictive, care afectează grav drepturile cetăţeneşti.