Franța, reeditare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2017

Macron – mediator în criza ucraineană, Le Pen – critică faţă de sancţiunile pe gazul rusesc....

Francezii vor avea parte, în 24 de aprilie, de o reeditare a turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2017, cu aceiaşi candidaţi, reprezentantul eşichierului politic de centru, pro-europeanul Emmanuel Macron şi lidera extremei drepte, Marine Le Pen. Câştigătorul cheilor Palatului Elysee în 2017, Emmanuel Macron, va deveni primul preşedinte francez din ultimele decenii care îşi reconfirmă mandatul dacă reuşeşte să mobilizeze voturile electoratului din afara bazinului electoral propriu. Mai experimentată în cursa prezidenţială, Marine Le Pen este la a treia încercare şi a doua oară în turul doi. De data aceasta, Europa se uită cu îngrijorare la bătălia electorală din Franţa, deoarece, cu obiectivele sale declarate de a recâștiga măreția trecută a Franței şi “recâştigarea independenței” acesteia, asociate unei poziţii anti-globalism şi pro-Kremlin, Le Pen este văzută ca o politiciană “îngrijorătoare” pentru valorile pro-occidentale.

Emmanuel Macron, candidat al formaţiunii politice de centru-stânga La République en Marche/LREM, s-a plasat pe primul loc, cu 27,6% din voturi, urmat îndeaproape, al 4 procente difierdenţă de candidata de extremă dreapta, Marine Le Pen (23.41%), reprezentanta partidului Frontul Național. Pe locul trei s-a clasat Jean-Luc Melenchon, membru al partidului de extremă stângă La France insoumise - „Franța rebelă” (22%). 

În criza ucraineană, pro-europeanul Macron, preşedinte al ţării care deţine, în prezent, preşedinţia UE prin rotaţie, a apărut ca mediator, însă politicianul francez aflat în campanie electorală a evitat să folosească termenul “genocid”, cu care a catalogat omologul său american, Joe Biden acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. După “dezamăgirea” exprimată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Macron a explicat, conform AFP, că “escaladarea verbală” nu va ajuta Ucraina şi i-ar putea antrena pe occidentali să intervină.

“Cuvântul genocid are un sens” şi “trebuie calificat de jurişti, nu de politicieni”, a declarat Emmanuel Macron, într-o vizită la Le Havre, în cadrul campaniei sale pentru alegerile prezidenţiale.

“Statele care consideră că este un genocid trebuie să intervină prin convenţiile internaţionale. Asta vor oamenii? Nu cred”, a punctat Macron, adăugând că asta ar însemna “a deveni cobeligerant”.

În acelaşi timp, contracandida sa din turul doi, Marine Le Pen, s-a remarcat prin declaraţia prin care s-a opus sancţiunilor impuse pe gazul rusesc de UE. Ea s-a declarat ca fiind “perfect în favoarea celorlalte sancţiuni” impuse Federaţiei Ruse, însă în ce priveşte gazul - Franţa fiind, asemenea multor state europene, o ţară care importă majoritatea necesarului din Rusia – şi-a motivate opoziţia prin faptul că nu vrea ca poporul francez să sufere:

„Nu vreau ca poporul francez să sufere conscințele sancțiunilor pe petrol și gaze naturale”, a spus Le Pen într-un interviu acordat France Inter Radio, citat de BBC.

Deteriorarea puterii de cumpărare a francezilor, tema principală a campaniei electorale pe ultima sută de metri

Ca urmare a evoluţiilor economice şi financiare în plan global, în ultimele săptămâni, campania electorală din Franţa s-a focusat pe puterea de cumpărare a francezilor şi a strategiilor de combatere a creşterii preţurilor. Potrivit unui sondaj al institutului demoscopic IPSOS, puterea de cumpărare a reprezentat principala temă electorală pentru 58 la sută dintre francezi. 

Conform Financial Times, Le Pen s-a folosit în scopuri electorale de temerile anumitor pături ale populaţiei de creşterea costului traiului.  Spre exemplu, ca răspuns la nemulţumirile fermierilor privind scumpirea carburanţilor şi creşterea preţurilor îngrăşămintelor, Le Pen a propus reducerea TVA la anumite produse alimentare şi esenţiale pentru gospodării şi a taxei percepute pentru electricitate şi benzină de la 20% la 5%. Tema a fost preluată, pe final de campanie, şi de Macron, care a promis, la rândul său, măsuri în avantajul consumatorilor confruntaţi cu preţurile ridicate la energia electrică şi benzină

Amenzi pentru purtarea vălului Islamic versus schimbările climatice 

Faţă de ultimele alegeri prezidenţiale, Marine Le Penn s-a prezentat ceva mai moderată, însă programul ei electoral a rămas în principiu neschimbat, candidata extremist-populistă păstrându-şi opiniile anti-imigraţioniste şi naţionaliste. Deşi catalogată ca mai puţin extremistă decât tatăl ei, unele dintre punctele din programul său contravin Constituţiei franceze şi regulilor de bază ale UE, fiind criticate ca “discriminatorii”. Astfel, conform programului politic al lui Marine Le Pen, „preferinţa naţională'' are în vedere ca, în condiţii egale, francezii să aibă prioritate în faţa străinilor - inclusiv în faţa celor din alte state ale UE-  în obţinerea unui loc de muncă în sectorul public sau privat, dar şi în atribuirea locuinţelor sociale ori a altor prestaţii. Totodată, străinii ar urma să aibă dreptul la asistenţă socială numai după şase ani de muncă în Franţa, potrivit publicaţiei franceze Les Echos. Conform acesteia, Le Pen consideră că în Franţa imigraţia a scăpat de sub control şi doreşte să supună unui referendum o serie de reguli menite să restrângă dreptul la azil, pe care potenţialul imigrant să-l poată solicita numai din străinătate, şi să pună capăt reîntregirilor familiale. Ea doreşte să interzică dreptul la azil pentru imigranţii clandestini şi să stabilească expulzarea lor sistematică.

În ce priveşte poziţia sa anti-islam, Le Pen a propus în campanie amenzi pentru femeile care poartă văl în public. Interzicerea portului vălului în toate spaţiile publice ar veni ca o măsură ce completează politica statului francez de apărare a tradiţiilor sale seculare, care se concretizează în prezent prin interdicţia portului acestui simbol Islamic în şcoli şi în instituţiile administraţiei locale, scrie Il Politico. 

Pentru a atrage în turul doi voturile electoratului de stânga, în speţă ale extremistului Jean Luc Melenchon, care şi-a centrat campania alectorală, în turul întâi, pe provocările privind schimbările climatice, Macron a utilizat tema mediului pentru a o ataca pe contracandidata sa de extremă dreapta. Într-un discurs ţinut la Marsilia, candidatul de centru-stânga a promis că va transforma Franţa într-o “mare naţiune ecologistă”.

“Alternativele, azi, sunt clare.  Cei de extremă-dreapta sunt sceptici în ce priveşte schimbările climatice, proiectul lor este unul care vrea să lase Europa fără ambiţiile sale în domeniul protecţiei mediului, care vrea să o lase fără mori de vânt”, a spus Emanuel Macron, conform Il Politico.

Le Pen nu mai vrea Frexit, dar vrea să retragă Franţa din structurile de comandă ale NATO

O schimbare radică remarcată de comentatorii politici în ce o priveşte pe Le Pen, faţă de precedentele alegeri prezidenţiale, este cea privind relaţia cu UE. Candidata de extremă-dreapta nu mai vorbește de ieșirea Franței din UE, o propunere moștenită de la tatăl ei, Jean Marie Le Pen, după preluarea șefiei partidului în 2010.  Marine Le Pen a recunoscut, după alegerile din 2017, când s-a confruntat tot cu Emmanuel Macron în turul al doilea al prezidențialelor, unde a pierdut la scorul de 34% la 66%, că politica sa declarată privind ieșirea Franței din moneda unică europeană, euro i-a afectat șansele de alegere. Acum ea vorbește în programul ei electoral despre transformarea UE într-o Alianță Europeană a Națiunilor, cu accent pe cooperare şi negocierea de tratate alternative şi, în loc de suspendarea acordului Schengen, de renegociere.

“Frexit nu este proiectul nostru, vrem să reformăm Uniunea Europeană din interior. Europa este acolo unde ne aflăm, suntem europeni. Nimeni nu contestă necesitatea unei organizări între națiuni, ci forma pe care o ia această organizare este cea care ne face să ne despărțim” a spus Le Pen.

În ce priveşte politica lui Le Pen referitoare la NATO, aceasta lasă impresia de o reconectare cu tradiția gaulistă, arată Les Echos. Candidata de extremă dreaptă intenționează să retragă Franța din comandamentele militare ale Alianței, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, prin memorandumul din 9 martie, care prevedea intenţia guvernului francez de a se retrage din structurile de comandă ale NATO și solicita Cartierului General al Alianței Nord-Atlantice ca unităţile aliate să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat într-o altă țară. Marine Le Pene crede că cu Statele Unite, „relația fundamentală nu funcționează în interesul Franței”, că „Statele Unite nu se comportă întotdeauna ca un aliat al Franței”şi, prin urmare, crede că este necesar să se „revizuiească” cooperarea cu Casa Albă, în special în ceea ce privește zona cooperării în domeniul informațional. Marine Le Pen contestă, de asemenea, interesul cuplului franco-german și dorește „să pună capăt cooperării industriale întreprinse cu Germania în domeniul armamentului, desfășurată în detrimentul suveranității tehnologice și al interesului industrial şi ar vrea să consolideze relația bilaterală cu Regatul Unit, care s-a desprins de blocul comunitar al UE., mai arată cei de la Les Echos.

Dacă Le Pen câştigă, Parisul se va uita spre Moscova 

Cele mai îngrijorătoare comentarii privind viitoarea politică externă a Franţei în cazul în care Marine Le Pen va ajunge la Palatul Elisee vin din partea analiştilor de la Le Monde. Aceştia susţin că victoria lui Le Pen în alegerile din 24 aprilie i-ar permite lui Putin că iasă din izolarea internaţională. Conform celor de la Le Monde diplomaţia pe care o preconizează Marine Le Pen “corespunde cu ceea ce URSS-ul a dorit dintotdeauna şi Rusia lui Putin o doreşte din 2011 şi anume fragilizarea Uniunii europene şi a legăturilor transatlantice”. Aceasta în condiţiile în care lidera extremei dreapta din Franţa “flirtează de multă vreme cu autocratul de la Kremlin”, susţine publicaţia franceză, reamintind că, în 2017, Le Pen s-a autodeclarat pe aceeaşi linie cu cu alţi doi ultranaţionalişti, americanul Donald Trump şi indianul Narendra Modi şi “prieten” cu premierul ungar, politicianul lliberal Viktor Orban. De asemenea, este menţionat şi îmrumutul bancar solicitat Kremlinului, cu care politiciana franceză şi-ar fi finanţat fosta campanie electorală. “Cu alte cuvinte, este un politician îngrijorător”, concluzionează Le Monde. 

Votanţii lui Melenchon, mai degrabă dezamagăţi de ambii candidaţi 

Soarta cursei pentru câştigarea Palatului Elysee va fi decisă, în parte, şi de modul în care Macron şi Le Pen vor reuşi să mobilizeze electoratul celorlalte partied care au avut candidaţi în primul tur şi a nehotărâţilor. Macron a primit deja susţinerea fostului preşedinte socialist  François Hollande care i-a îndemnat pe francezi să voteze pentru actualul preşedinte în turul al doilea al prezidenţialelor, în numele “coeziunii Franţei” şi “viitorului său european”, scrie AFP.

Candidata Partidului Socialist al lui Hollande, primarul Parisului Anne Hidalgo, a obţinut doar 1,7% din voturi în primul tur de duminică. Peirzându-şi popularitatea la sfârşitul mandatului său, Hollande este singurul preşedinte al Republicii a cincea, fondată în 1958, care nu a candidat la propria succesiune. Ceilalţi candidaţi de stânga învinşi în primul tur, ecologistul Yannick Jadot, socialista Anne Hidalgo şi comunistul Fabien Roussel au cerut, de asemenea, un vot împotriva extremei drepte. Totodată, candidata de dreapta Valérie Pécresse a declarat duminică seară că va vota ”în conştiinţă” pentru Emmanuel Macron. Marine Le Pen a primit, la rândul ei, sprijinul rivalului său de extremă dreapta, Eric Zemmour, şi al suveranistului Nicolas Dupont-Aignan. Cunoscut pentru poziţiile sale extremist-rasiste, scriitorul Eric Zemour, care şi-a exprimat frustrarea față de traiul francezilor, dând vina pe imigranți, puterea excesivă a femeilor, a persoanelor gay, a Bruxelles-ului, pe corupția din țară, dar și pe finanțările venite din străinătate, a candidat anul acesta pentru prima dată în alegerile prezidenţiale. El a reușit să se claseze pe locul 4, cu peste 7% din numărul total de voturi. Dacă Zemmour nu ar fi participat la alegeri, voturile sale ar fi ajuns, pe baza preferințelor ideologice ale votanților la Marine Le Pen, ajutând-o cel mai probabil să se claseze înaintea lui Macron.

Însă o miză mare o reprezintă voturile lui Jean-Luc Melenchon, candidat de extremă-stânga, al Partidului La France Insoumise -LFI, care s-a calificat pe locul al treilea în primul tur.
Conform rezultatelor consultării susținătorilor candidaturii liderului LFI , dintre cele 215.292 de persoane care și-au dat votul de susținere pentru candidatura lui Jean-Luc Mélenchon, 37,65% au ales să voteze alb sau nul, 28,96% au ales să se abțină, iar 33,4% să voteze pentru Emmanuel Macron. Consultarea nu a inclus posibilitatea de a vota pentru candidata RN.
Melenchon a declarat după închiderea urnelor în turul 1 pe 10 aprilie: “Niciun vot pentru Le Pen în turul 2. Conform sondajelor de opinie, doi din trei votanţi LFI vor pune ştampila pe Macron, restul intenţionând să absenteze de la vot sau să voteze alb. Există însă şi nedeciși. Franceinfo a intervievat câțiva votanți Melenchon și a constatat dezamăgire cu privire la ambii candidați rămași în cursă.

„Regret că pentru atât de puțin am ratat ocazia de a o elimina din start pe Marine Le Pen și de a avea o adevărată dezbatere de idei. Dar voi face totul pentru a mă asigura că nu va ajunge la putere. Voi face baraj împotriva extremei drepte, ca în 2017. Îl voi vota pe Macron fără iluzii, dar și fără ezitare. Nu sunt deloc mulțumită de el. Este de dreapta, tot ce spune sunt fumigene, dar este totuși mai puțin periculos decât Marine Le Pen. Chiar dacă mi-e teamă că vom avea un al treilea tur social dacă va fi reales…” spune Cathy Pernaud, 71 de ani, pensionară, Sausset-les-Pins (Bouches-du-Rhône, sude-estul Franței).

„Cred că nu voi vota în turul doi. Macron, m-am săturat. A spus niște chestii vechi despre pensionare. Le Pen mi se pare rasistă. Mélenchon, el s-a pronunțat pentru creșterea salariului minim, pentru tineri, pentru legalizarea canabisului… A fost un tip simpatic, care a făcut o campanie bună pe rețelele de socializare. În realitate, Macron este mai bun decât Le Pen care este prea de dreapta.” spune Yanis Boudraoui, 18 ani, elev de liceu în cadrul unui certificat de formare profesională în domeniul instalațiilor sanitare, Grigny (Essonne, regiunea pariziană). Am de gând să aflu mai multe, să citesc ambele programe în detaliu. L-am votat pe Macron în 2017, dar nu mă interesau deloc alegerile prezidențiale, am votat influențată. Să-l văd din nou peste cinci ani nu mă încântă. Iar Marine Le Pen, oricâte prejudecăți am avea despre ea, ar putea face niște lucruri. Desigur, este puțin rasistă, dar ce poate face mai rău decât ceea ce am avut deja astăzi?” Amna, 28 de ani, contabilă, Deuil-la-Barre (Val-d’Oise, nordul Franței), care poartă vălul islamic.