Orice om, orice colectivitate are nevoie de modele de comportament și de repere morale...

Ȋn continuare, partea a II-a a interviului:

- Recent, un analist militar romȃn bine cotat a prezentat o analiză legată de subiectul reizbucnirii conflictului de la Donbas, Ucraina. Acesta a conchis astfel:  ,,…Scopul Federației Ruse este oprirea înaintării frontierei euroatlantice. Ea s-a oprit în Republica Moldova, s-a oprit în Georgia, s-a oprit în Ucraina, în Belarus nici nu se pune problema. Din acest punct de vedere frontiera euroatlantică s-a stabilit…”. Ce ne interesează aici este remarca legată de Republica Moldova. Dvs. cum comentaţi această observaţie legată de stabilirea frontierei euroatlantice?

Este o realitate. În Republica Moldova, Rusia deține suficiente active politice, economice și mediatice încât să împiedice orice evoluție politică pe care o percepe ca fiind contrară intereselor sale. Din nefericire, Republica Moldova a ajuns un fel de teritoriu al nimănui, dependent de sprijinul financiar internațional, în care blocajul politic este evident, dar el este doar expresia unui blocaj geo-strategic exercitat de Rusia. Această stare de fapt nu trebuie însă să împiedice România și partenerii săi din Uniunea Europeană să facă demersuri pentru a ajuta acest stat semi-eșuat. Este o problemă europeană comună. Din nefericire, am impresia că Germania nu-și va asuma responsabilitatea unui adevărat lider continental și nu va susține aspirațiile pro-europene ale cetățenilor din Republica Moldova. Germania are propriile înțelegeri cu Rusia lui Putin. Ea este mai interesată de livrările de gaze din Rusia decât de apărarea drepturilor omului și rezolvarea unei complicate probleme politice și de securitate la granița de Est a UE. Paradoxal, țara europeană care ar trebui să fie cea mai empatică cu privire la eliminarea divizării unui popor, trecând ea însăși prin această experiență, este de fapt cea care se opune, alături de Rusia rezolvării ghemului geo-strategic din Republica Moldova.

- Actuala generaţie a clasei politice autohtone, a motivat mereu că în chestiunea Basarabiei, Romȃnia trebuie să aibă răbdare, fiind parte a UE şi NATO. Aceste calităţi ale Romȃniei presupun şi sacrificii de timp, şi că e posibil ca visul Reunirii să-şi găsească împlinirea prin aderarea Moldovei ca stat la UE, prin urmare graniţele dintre Romȃnia şi Moldova de peste Prut vor fi sublimate. Cum comentaţi această idee?

Se leagă de ce v-am spus la întrebările precedente. O Moldovă integrată în UE ar fi un mare pas înainte spre îndepărtarea efectelor Pactului Hitler-Stalin. Problema este că o eventuală aderare la UE a Moldovei este în acest moment blocată. UE are propriile probleme interne la care s-a suprapus și criza coronavirus. O extindere a UE nu este previzibilă în următorul deceniu. În plus, coordonarea dintre Germania și Rusia mențin dosarul Moldova închis. Ceea ce mi se pare însă mai grav este faptul că vechii politicieni de la București nu sunt deloc interesați de subiect. Nu caută aliați în Europa, nu încearcă să sensibilizeze opinia publică pe acest subiect, nu fac aproape nimic. Clasa politică veche nu pare să aibă o strategie și nu acționează consecvent pe un dosar în care ar trebui să fie vioara întâi, tocmai de aceea am apărut noi, ca și necesitate. Au trecut 81 de ani de la răpirea Basarabiei. Au trecut cinci decenii de comunism și încă trei de democrație. Poporul român are rezerve nebănuite de răbdare. Ceea ce îi lipsește este o clasă conducătoare care să-i apere cu adevărat interesele.  Noi nu ne temem să adresăm deschis chestiunea unificării celor două state, prin voința oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului și în concordanță cu alianțele internaționale din care facem parte.

- Prima generaţie a clasei politice autohtone de după 1990, generaţie care acum este încet-încet schimbată, pare că a ratat pe lȃngă subiectul Reunificării celor două state romȃneşti şi subiectul tezaurului Romȃniei de la Moscova, subiect parcă mai sensibil decȃt chestiunea Reunificării. Cum vedeţi dvs. acest subiect, care reprezintă un deziderat romȃnesc mai vechi decȃt Centenarul Unirii?

După cum bine ai remarcat, clasa politică veche s-a obișnuit să rateze aproape orice subiect de interes național. Desigur, nu este doar vina ei. Cheia și lacătul sunt la Moscova în chestiunea tezaurului. Am avut încredere în aliatul nostru din Primul Război Mondial, respectiv Rusia țaristă, și i-am încredințat niște bunuri de patrimoniu, inclusiv peste 90 tone de aur. Rusia comunistă și Rusia lui Putin se fac că nu știu despre ce este vorba. Atât în problema Basarabiei, cât și în chestiunea tezaurului, este vorba de niște nedreptăți flagrante, niște acte de banditism internațional.

După căderea comunismului, România s-a orientat firesc către UE și NATO, către singurele structuri internaționale care păreau să corespundă cu interesele noastre naționale. Am văzut în apartenența la UE și NATO condiția indispensabilă dezvoltării țării noastre și asigurării bunăstării poporului român. Problema României este că banditul de ieri este astăzi prieten destul de bun cu unele din țările pe care noi le considerăm prietene și aliate. Ce poate face România în această situație? Să se manifeste ca un actor internațional responsabil și fidel angajamentelor luate, dar fără a renunța la ceea ce îi aparține de drept, inclusiv la tezaur.

- Actualmente în Romȃnia se desfăşoară manifestaţii de stradă la nivelul întregii ţări (sfȃrșit de martie, început de aprilie, n.n.). Dvs. ca lider de partid aţi precizat că nu AUR este organizator al acestor proteste, dar, pe de altă parte, aţi îndemnat prin live-uri pe reţelele de socializare  participarea la protestele de stradă. De ce?

Ați înțeles foarte bine atitudinea noastră. AUR nu a inițiat aceste proteste, doar ne-am alăturat acestei răbufniri spontane a societății și participăm. Foarte mulți oameni consideră că autoritățile române gestionează defectuos criza sanitară produsă de apariția coronavirusului și că se limitează în mod abuziv drepturile și libertățile cetățenești sub pretextul luptei împotriva COVID-19, dar fără rezultate sanitare vizibile. Epidemia este peste tot pe glob dar la noi corupția este endemică și fenomenul s-a mărit chiar cu ocazia licitațiilor din timpul pandemiei. Îngrijorările oamenilor sunt legitime, iar AUR este singurul partid care susține în mod real interesele acestor oameni. Suntem vocea acestor oameni în plan politic și reprezentăm interesele tuturor celor îngrijorați de derapajele anti-democratice ale puterii.

- Cum sunt relaţiile AUR cu celelalte partide din Parlamentul Romȃniei?

Discutăm cu toate formațiunile și susținem acele proiecte legislative care, în urma analizei noastre, sunt benefice pentru țară. Există patru partide aflate în arcul guvernamental: PNL, USR, PLUS și UDMR. Spre consternarea noastră, care suntem o forță politică nouă în parlament, atât în plen, cât și în activitatea din comisiile de specialitate, am asistat la numeroase abuzuri, încălcări de regulament sau analiza proiectelor legislative exclusiv prin optica politică putere-opoziție. De multe ori interesul general este sacrificat, indiferent de argumente raționale aduse în discuție. În afara arcului guvernamental mai există PSD, un partid care face o opoziție de fațadă și care pozează în fața principalului partid de guvernare (PNL) drept alternativă de alianță în cazul în care liberalii vor ajunge să fie exasperați de șantajul practicat de cei trei parteneri mai mici de coaliție: USR, PLUS și UDMR. Într-un fel, PSD este a cincea roată la căruță, roata de rezervă. Din acest motiv, AUR a ajuns să fie singurul partid care face opoziție reală față de o putere care acționează tot mai discreționar.

- Cum se raportează AUR în relaţiile cu reprezentanţii parlamentari ai minorităţilor etnice din Romȃnia?

La nivel personal, încercăm să colaborăm în comisiile de specialitate. Este mai puțin relevant grupul etnic pe care acești parlamentari îl reprezintă în parlament. Contează mult mai mult atitudinea și calitatea umană a fiecărui individ. Cu unii se poate colabora, cu alții este mai greu. Relevantă este orientarea lor în raport cu axa putere-opoziție. Pe 8 aprilie a.c. am fost invitat de către Cătălin Manea, reprezentantul etniei romilor în Camera Deputaților să particip, chiar să țin un discurs, la un eveniment dedicat Zilei Internaționale a Romilor. Vă mai dau un exemplu. Recent, AUR a propus înființarea unei subcomisii parlamentare pentru minoritatea română din Harghita și Covasna, zone în care maghiarii sunt majoritari și unde uneori nu sunt respectate drepturile românilor, aceștia fiind în situația paradoxală de a fi minoritari în propria țară. Deputatul care reprezintă minoritatea germană din România a susținut demersul nostru și a votat alături de noi. Din păcate, majoritatea guvernamentală s-a opus și a blocat înființarea acestui organism parlamentar care avea misiunea de a analiza problema discriminărilor la care sunt supuși etnicii români din Harghita și Covasna. Dialogăm cu toată lumea prezentă în parlament. Colaborăm cu toți cei cu care împărtășim valori comune.

- Care sunt realizările de parcurs parlamentar de pȃnă acum ale AUR în Camera Deputaţilor? Recent aţi obţinut ca partid  la CCR o victorie în faţa guvernului penelist și de coaliţie.

Când ai doar 10% din locurile din parlament și te afli în opoziție, ai puține șanse de a influența procesul legislativ sau modul în care se guvernează. Totuși, într-un sistem democratic opoziția guvernamentală este esențială și luăm foarte în serios această responsabilitate. Mai ales în contextul pandemiei, vrem să preîntâmpinăm sau să stăvilim tentația puterii de a acționa abuziv sub pretextul luptei împotriva coronavirusului. De asemenea, învățăm ceva foarte util de la competitorii noștri: cum să nu ne comportăm când vom ajunge la guvernare!

CCR ne-a dat dreptate, nu doar în raport cu PNL, ci şi cu toate forțele politice, inclusiv USR, PLUS și PSD. Toate celelalte partide au acționat la unison și au modificat abuziv și neconstituțional regulamentul Camerei Deputaților pentru a putea valida mandatul de deputat al unei persoane care nu merită să ocupe această demnitate publică. Dintr-o gravă eroare de documentare, pe care ne-o asumăm, această persoană controversată a fost inclusă pe listele noastre electorale. Din momentul în care presa a semnalat trecutul său controversat și în urma unei riguroase analize interne de partid, am luat decizia de a face toate demersurile necesare pentru nevalidarea mandatului său de deputat în parlamentul țării. Pentru AUR a fost o acțiune de corectare a unei erori și de împiedicare a accesului într-o funcție importantă e unei persoane nedemne. Partidele care s-au opus demersului nostru și au validat mandatul de deputat al acestei persoane, au acționat abuziv, din interes strict politicianist, pentru a avea ulterior o platformă de atac asupra noastră. Curtea Constituțională a admis sesizarea noastră și, în consecință, vom face demersurile permise de lege pentru invalidarea mandatului persoanei în cauză(este vorba despre Francisc Tobă, n.n.).

- Care sunt proiectele de legi pe care vi le-aţi propus să le introduceţi pe agenda Camerei Deputaţilor în actuala legislatură parlamentară?

Împreună cu colegii mei lucrăm la mai multe proiecte de legi. Unele au fost deja depuse (infrastructura rutieră – legea autostrăzii A7, renunțarea la finanțarea partidelor politice de la bugetul de stat),  altele urmează, cum ar fi un moratoriu de 10 ani pentru regenerarea pădurilor din România. Unul din proiectele pe care vom insista și care este foarte așteptat de către alegători este cel privind alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi. Introducerea scrutinului uninominal într-un singur tur pentru primari a fost o imensă greșeală, dictată de interesul electoral meschin al PNL și PSD. Aceste partide mari au considerat că astfel își vor putea subordona fiecare câte o halcă mare din administrația locală. La fel de interesat de votul într-un tur a fost și partidul exclusivist etnic, UDMR. În timp, s-a dovedit că mulţi primari se mențin în funcții, în ciuda rezultatelor neonorabile obținute în localitățile pe care le conduc. Reprezentativitatea și legitimitatea acestora este mică. Partidele mici și participarea electorală sunt descurajate, fapt ce afectează democrația în ansamblu. Foarte mulți alegători își doresc revenirea la scrutinul în două tururi. AUR a depus deja un proiect legislativ în acest sens.

- Ne puteti povesti despre relaţiile AUR cu alte partide din Europa? Ȋn urmă cu cȃteva luni în presa autohtonă au apărut informaţii legate de demersurile dvs. pentru a stabili contacte cu PiS din Polonia, de exemplu.

Am avut întâlniri cu oficiali din coaliția conservatoare care se află la guvernare în Polonia, dar și din alte partide cu orientare conservatoare din Europa cum ar fi Fratelli d'Italia. Ne interesează să dezvoltăm relații de colaborare cu partide similare din Italia și Spania unde există comunități mari de români. Este evident faptul că principalele trei grupuri din Parlamentul European, mă refer la socialiști, populari și grupul Renew au devenit aproape indistincte. Ele formează o mare coaliție care pare să instituie un soi de monopol ideologic pe dezbaterile privind direcțiile de urmat la nivel continental. Acest lucru a provocat preocuparea, chiar îngrijorarea conservatorilor și anti-federaliștilor din Europa. Căutăm să dezvoltăm relații cu toate partidele care împărtășesc aceleași valori ca și noi și care își doresc o Europă a națiunilor suverane care colaborează în interesul cetățenilor, nu al unei pseudo-elite europene care scapă oricărui control democratic.

- Tot recent aţi depus o cerere de afiliere la grupul politic european ECR, solicitare în curs de analiză. De ce aţi ales ECR?

ECR este grupul politic european în care ne regăsim din punct de vedere valoric, dar și ca atitudine generală față de problematica integrării europene. În acest grup se află și majoritatea partidelor din alte țări europene cu care am intrat în contact și cu care ne dorim să dezvoltăm relații de colaborare.

- Vă mulţumesc pentru răspunsuri!