Moldova, tot mai aproape de Europa

Aprofundarea dialogului Chişinău-Bruxelles ar putea complica relaţia Republicii Moldova cu Rusia. Prioritățile noului guvern sunt curățarea sistemului judiciar şi construirea unor instituții puternice ”astfel încât oricine va mai veni la putere în Moldova,...

Victoria covârşitoare a partidului pro-prezidenţial în alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, din 11 iulie, este văzută de mulţi analişti de dincolo de Prut ca un moment de plecare pentru o perioadă de reforme reale, pentru una în care ţara poate merge cu paşi mai alerţi către comunitatea europeană. Partidul Acţiune şi Solidaritate – PAS şi preşedintele pro-european de la Chişinău au câştigat ultimele două tururi de scrutin – cel prezidenţial, din noiembrie 2020 şi cel parlamentar, din iulie 2021 – cu un procent de peste 50% din voturile electoratului prezent la urne, demonstrând UE că, la Chişinău, există voinţă populară şi politică pentru o apropiere accelerată de principiile şi valorile europene. Materializarea acestor obiective ar putea, însă, să necesite măsuri concrete din partea UE şi o politică adaptată noului context politic de la Chişinău, susţin unele voci de la Bucureşti. 
PAS a devenit prima formaţiune electorală pro-europeană din Republica Moldova care a obţinut o majoritate parlamentară de sine stătător.

Maia Sandu a câştigat alegerile parlamentare din 1 noiembrie 2020 cu peste 57% din voturile electoratului, cu un vot masiv din partea moldovenilor din diaspora, care au pus ştampila pe candidata pro-europeană în proporţie de 99%. Prima femeie preşedinte din istoria Republicii Moldova a câştigat scrutinul prezidenţial cu un mesaj anticorupţie şi promisiuni de bunăstare pentru moldoveni şi cu mesajul ”de scoatere a ţării din izolare internaţională şi apropiere de Uniunea Europeană”. Cu ”o politică externă în folosul cetăţenilor”, potrivit programului său electoral.

Declanşarea alegerilor anticipate a fost motivată de noul preşedinte prin faptul că nu îşi poate implementa agenda reformatoare fără sprijin parlamentar, în condiţiile în care, la momentul respectiv se confrunta cu o majoritate formată din membrii Partidului Socialis ”Şor” şi foţi membri ai Partidului Democrat.  

Duminică, 11 iulie, PAS a câştigat scrutinul electoral cu un procent sensibil egal, dar mai redus, de 52,72% din voturile valabil exprimate. A obţinut, astfel, o majoritate confortabilă de 63 de mandate, din totalul de 101, în Parlamentul de la Chişinău. Doar alte două formaţiuni politice au trecut pragul electoral – Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor, condus de fostul preşedinte Igor Dodon şi Partidul ”Şor”, primul urmând să aibă 32 de mandate, iar cel de-al doilea, 6, conform datelor publicate de Agerpres.
Astfel, PAS a devenit prima formaţiune electorală pro-europeană din Republica Moldova care a obţinut o majoritate parlamentară de sine stătător şi care va avea toate pârghiile puterii în stat, de la preşedinte la parlament şi guvern şi, implicit, toată responsabilitatea politică în următorii patru ani. 

”Noi, niciodată în istoria Republicii Moldova, nu am avut un singur partid de dreapta pro-european, care să fie dominant. Au fost partide care au luat mai mult, cel mai bun exemplu este PLDM, în 2010, care a luat mai multe voturi ca orice alt partid pro-european, dar în niciun caz în mod dominant. (...) Miza este foarte mare, este despre ce se va întâmpla în Republica Moldova și cu Republica Moldova, cu implicații evidente și asupra politicii externe pe care o va duce țara noastră. Va fi exact acel caz când politica externă va fi rezultatul celei interne și nu invers”, Valeriu Pașa, expert WatchDog Moldova, citat de DW.com 

După cum anunţase şi în Campania electorală, priorităţile PAS, după instalarea noului guvern, vor fi curățarea sistemului judiciar şi construirea unor instituții puternice ”astfel încât oricine va mai veni la putere în Moldova, să nu poată subjuga statul”, atragerea investițiilor și fondurilor europene, dar şi utilizarea corectă a ajutorului de 600 de milioane de euro promis de Uniunea Europeană, a reiterat liderul formaţiunii politice, Igor Grosu, în prima conferinţă de presă după alegeri.

”Sper ca astăzi să fie finalul unei ere grele pentru Moldova, sper ca astăzi să fie sfârşitul domniei hoţilor asupra Moldovei. Provocările sunt mari, iar oamenii au nevoie de rezultate”, a transmis Maia Sandu după anunţarea primelor rezultate ale scrutinului din 11 iulie.

Noul guvern nu va avea probleme în a atrage banii europeni, dar aprofundarea dialogului Chişinău-Bruxelles ar putea complica relaţia cu Rusia În ce priveşte politica externă, dacă noul guvern nu va avea probleme în a atrage asistenţa europeană de 600 de milioane de euro, s-ar putea ca relaţiile R. Moldova cu Rusia să se complice, avertizează unii analişti.

”Obiectivul politicii externe al PAS va fi integrarea europeană și implementarea Acordului de Asociere cu UE. Cu o majoritatea absolută în Parlament, Moldova va putea atrage cu ușurință  asistența europeană de circa 600 milioane EUR deja promisă de UE în luna iunie 2021. (…)Pe de altă parte, nu este exclusă complicarea relațiilor cu Rusia, parțial, din motivul că cea din urmă va susține opoziția pro-rusă din noul parlament de la Chișinău. Dar cel mai mult, relațiile cu partea rusă se pot complica ca urmare a aprofundării dialogului dintre Chișinău și Bruxelles, inclusiv pe linia coordonării politicii externe. Președintele Sandu nu a exclus că, viitorul guvern, dacă va fi unul pro-UE, ar putea inclusiv adera la politica de sancțiuni față de Belarus, care este tutelat de Rusia. Avalanșa integrării europene la toate nivelurile va împinge pe plan secundar dosarul rusesc. În orice caz, relația cu Rusia va necesita atenție din cauza reglementării transnistrene și a nevoii de a menține contractele pentru livrarea de gaze rusești, până când este posibilă achiziționarea facilă a gazelor din România”, Denis Cenuşă, contrinutors.ro

UE cere noului guvern să accelereze reformele reale şi ambiţioase şi promite sprijin în implementarea lor.

"Ce se va întâmpla în următoarele săptămâni şi luni în Republica Moldova va avea un impact major asupra viitorului relaţiilor" cu UE, a transmis, în 13 iulie, şeful delegaţiei Parlamentul European care a supravegheat desfăşurarea alegerilor din Republica Moldova, eurodeputatul David McAllister, subliniind că în această perioadă ar trebui ca viitorul guvern de la Chişinău să accelereze ”reformele reale şi ambiţioase”.

”Rezultatul acestor alegeri ar trebui să fie un punct de pornire pentru ca noul guvern să accelereze reformele reale şi ambiţioase, în special în domenii precum sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Vom fi pregătiţi să sprijinim Republica Moldova în implementarea reformelor care sunt în centrul Acordului de Asociere cu UE. Uniunea Europeană este nerăbdătoare să lucreze în parteneriat cu acest nou guvern puternic şi stabil şi cu noul parlament pentru a rezolva provocările cu care se confruntă ţara”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, David McAllister (grupul PPE), care este totodată şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a PE, citat de Agerpres.

Cu acelaşi prilej, McAllister a remarcat că alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova "au fost bine administrate, competitive, iar libertăţile fundamentale au fost în mare parte respectate". Au existat, însă şi deficinţe, a menţionat el, însă ”UE este pregătită să ajute Republica Moldova să le remedieze şi să implementeze toate recomandările organismelor internaţionale”.

Materializarea momentul excepţional din 11 iulie s-ar putea irosi fără măsuri concrete din partea UE, susţin eurodeputaţii Renew Europe din România 

Materializarea momentul excepţional din 11 iulie se poate pierde dacă ”fără o atitudine corespunzătoare din partea instituțiilor europene”, susţine eurodeputatul român Dragoş Tudorache (Renew, USR PLUS).  Un grup de deputați ai grupului Renew Europe din PArlamentul European, din delegația europarlamentară română USR PLUS, au adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Charles Michel, în care solicită ca instituțiile europene să adopte o politică adaptată situației speciale din Republica Moldova, de după alegerile de duminică.

Documentul indică mai multe direcții concrete de acțiune, printre care deblocarea celor 600 de milioane de euro din Planul de redresare economică a Republicii Moldova, eliminarea tarifelor de roaming și includerea Republicii Moldova în Zona unică de plată în euro (SEPA), creșterea sprijinului acordat mass-media independente și societății civile, ajutor pentru reforma justiției și o perspectivă de aderare la UE.

”Nu putem permite ca acest moment istoric să se irosească – ceea ce s-ar putea întâmpla dacă această țară nu primește ajutor consecvent și vital din partea Uniunii Europene. Am oferit deja sprijin financiar de-a lungul anilor, dar credem că este momentul pentru o abordare politică mai profundă, în care reformele au loc simultan cu beneficii economice și politice clare. Alegerea democrației este o piatră de temelie esențială pentru o transformare care va oferi Republicii Moldova o perspectivă clară în ceea ce privește aderarea la UE. Dar, din păcate, știm cu toții că o transformare profundă a unei țări are nevoie de resurse și de timp și ceea ce este o poveste de succes astăzi se poate transforma prea ușor în dezamăgire mâine”, se arată în documentul citat,  făcut public de USR PLUS.