Ungaria şi Polonia îşi ţin spatele în UE

Polonia şi Ungaria s-au opus adoptării bugetului multianual al UE şi a planului european de redresare, ca răspuns la condiţionarea, de către Buxelles, a acordării banilor, de respectarea statului de drept în cele două ţări....

Într-un gest care a consfinţit apropierea de Polonia şi actualul său lider, Mateusz Morawiecki, la Budapesta au fost puse bazele unei alianţe conservatoare din care mai face parte şi partidul Italian de extremă dreaptă a lui Matteo Savini. Cei trei, Mateusz Morawiecki, Matteo Savini și Viktor Orban au în comun opoziţia faţă de Bruxelles în ce priveşte statul de drept şi dreptul la azil, precum şi apartenenţa la UE cu respectarea suveranităţii naţionale, familiei, creştinismului şi apărarea valorilor "tradiţionale". La parafarea Alianţei, Matteo Salvini vorbit despre un "drum care începe astăzi şi care va continua în mai multe etape în diferite capitale europene, extinzând grupul". Potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, este vorba despre "reprezentarea unui spectru larg de opinii şi oameni".

Polonia şi Ungaria s-au opus, în noiembrie anul trecut, adoptării bugetului multianual al UE şi a planului european de redresare, ca răspuns la condiţionarea, de către Buxelles, a acordării banilor, de respectarea statului de drept în cele două ţări. Ele au atacat mecanismul la Curtea Europeană, iar Ungaria a clamat că nu are nevoie de banii europeni. Însă, practic, în orice scenariu, toată lumea ar pierde bani, de aceea negocierile rămân cea mai bună variantă. Deşi nu se poate spune că a dat înapoi, UE nu a refuzat planul de redresare al Ungariei, ci doar l-a pus ”în aşteptare”.

Uniunea Europeană a declanşat, în anul 2018, împotriva Ungariei, activarea Articolului 7, care permite sancţiuni drastice, până la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în 2018, pe tema politicii Budapestei în privinţa migraţiei. Polonia a fost prima ţară împotriva căreia s-a solicitat activarea Articolul 7, în decembrie 2017, fiind acuzată de amenințări la adresa independenței sistemului judiciar. Pentru aceste sancţiuni e nevoie de decizie unanimă, iar Varșovia și Budapesta își vor ține spatele, aşa cum s-a demonstrat în timp.

După ce au fost un model de dezvoltare în regiunea Central şi Est Europeană, în ultimii ani, cele două state au ieșit în evidență prin măsuri legislative de îngrădire a libertăţii de exprimare, a drepturilor comunității LGBTQ sau a dreptului la avort (Polonia), cât și în cadrul proceselor decizionale ale Uniunii Europene – blocarea cadrului financiar multianual datorită implementării criteriul respectării statului de drept.

Dintr-o ţară considerată cea mai liberală din fostul bloc sovietic faţă de drepturile homosexualilor, în timpul mandatului de premier al lui Viktor Orban, în Constituţia Ungariei s-a stipulat că familia este alcătuită din bărbat, femeie şi copii, partenerilor de acelaşi sex li s-a interzis adopţia de copii, iar sexul înscris în certificatul de naştere nu mai poate fi modificat nici în cazul transsexualilor. 

În luna iunie, Parlamentul de la Budapesta a adoptat extrem de controversata lege prin care se interzice accesul minorilor la informaţii privind homosexualii şi transsexualii.  Proteste de stradă la Budapesta, oraş pierdut de partidul lui Orban la ultimele alegeri, şi proteste declarative în capitalele europene –vezi inclusiv scandalul din preajma meciului Germania-Ungaria de la Munchen.  Premierul olandez Mark Rutte l-a invitat pe Viktor Orban să părăsească Uniunea Europeană şi 17 sefi de stat și de guvern, printre care Emanuel Macron şi Angela Merkel, au semnat o scrisoare în care denunță discriminarea minorităților sexuale.  

Și, după cum s-a văzut, Ungaria nu poate fi pedepsită nici financiar, pentru că suspendarea fondurilor europene nu poate fi făcută pentru un motiv care privește educația şi nu corupția, în legătură cu statul de drept. Conform unui studiu Eurobarometer din 2019, 53% din unguri consideră că relațiile persoanelor de același sex sunt greșite, iar 46% consideră că persoanele gay, lesbiene și bisexuale nu ar trebui să aibă aceleași drepturi ca persoanele heterosexuale.