Uniunea Europeană, ținută în șah de Viktor Orban

Uniunea Europeană este ținută în șah de Viktor Orban care prin adoptarea unor legi ridică puternice controverse în spaţiul european. ...

Uniunea Europeană caută, în ultimii ani, modalităţi de a-l înfrânge pe liderul de la Budapesta, Viktor Orban, a cărui atitudine sfidătoare la adresa Bruxleului s-a concretizat prin adoptarea unor legi care ridică puternice controverse în spaţiul european şi până la blocarea votării bugetului şi boicotarea politicii externe a blocului comunitar. De la activarea articolului 7 al Tratatului UE, în 2018, şi până la invitaţia de a părăsi Uniunea, lansată, recent, de premierul olandez Mark Rutte, UE a încercat prin toate mijloacele la îndemână să oprească premierul ungar de la a transforma Europa într-una ”cu două viteze”. A fost repusă pe tapet inclusiv ideea suprimării dreptului ţărilor membre de a-şi folosi dreptul de veto,  ministrul de externe german Heiko Maas cerând acest lucru în contextual comportamentul ”obstrucţionist” al Ungariei în chestiunile de politică internaţională. Însă, după cum a subliniat şeful diplomaţiei europene, Joseph Borell, pentru a realiza abolirea unanimităţii este nevoie de unanimitate. Ungaria nu poate fi dată afară din Uniunea Europeană atât de uşor cum FIDESZ-ul, partidul lui Viktor Orban, a fost suspendat – şi dacă nu ar fi plecat de bună voie, dat afară – din grupul PPE din Parlamentul European.  Fără decizia unanimă a statelor membre, acest lucru nu este posbil. În plus, ideea că ai putea da afară o țară ai cărei cetățeni sunt covârșitor pro-UE e păguboasă, tocmai pentru că ajută la erodarea legitimității Uniunii Europene, susţin analiştii. 

Viktor Orban, împotriva UE:

 „În loc de Europa naţiunilor, la Bruxelles se construieşte un suprastat. De aceea, democraţii care se bazează pe valorile naţionale se confruntă astăzi cu cei care construiesc un imperiu. Noi ne dorim altceva, noi vrem democraţia democraţiilor, bazată pe naţiuni.
Partenerii noștri trebuie să înțeleagă că ungurii sunt un popor străvechi, liber și mândru. Am fost ocupați de otomani. De slavi. De comuniști. Nu am trecut prin toate astea pentru a cădea sub talpa Bruxelles-ului”, susține liderul de la Budapesta. 

 În mandatul lui Viktor Orban, Budapesta pare a fi mai aproape de Kremlin, Ankara şi Beijing.

Viktor Orban e unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari şi primul șef de guvern dintr-o țară a Uniunii Europene care a edificat un așa-numit stat iliberal, în care numeroase principii și mecanisme democratice și ale statului de drept nu mai funcționează decât formal. În timpul mandatului său (Orban a avut primul mandate de premier din 1998-2002, şi, după o pauză, deţine în present această funcţie din 2010), Budapesta şi-a consolidat relaţiile cu Moscova, Ankara şi Beijing şi cu liderii autoritari ai acestor ţări – Vladimir Putin, Receip Erdogan şi Xi Jinping. 

În timp ce ţările din Europa Centrală şi de Est caută o cale de evadare din monopolul energetic al Rusiei, Ungaria, al cărui unic funizor de gaze, pe termen lung, a fost Gazpromul, a semnat contractul pentru extinderea centralei nucleare de la Paks (2018). Vizitele, denumite ironic, de o parte a presei maghiare, drept ”regulate” între liderul de la Budapesta şi cel de la Kremlin, au fost ”încoronate”, în perioada recentei pandemii, cu punerea pe piaţa ungară a vaccinului rusesc Sputnic, neautorizat de UE. Într-un gest de frondă – susţin analiştii europeni - însuşi Orban s-a vaccinat cu serul rusesc. 

Viktor Orban a fost primul care l-a felicitat pe Recep Tayyic Erdogan pentru referendumul de schimbare a Constituţiei în 2007 şi tot primul care l-a felicitat la realegerea sa, un an mai târziu, în funcţia de preşedinte la Turciei. În 2019, Ungaria a fost singura ţară europeană care a susţinut ofensiva turcă în nordul Siriei împotriva miliţiilor kurde, în timp ce aceasta a fost condamnată la nivel global. Mai mult, Budapesta a blocat o rezoluţie a UE care urma să condamne fără echivoc incursiunea armată a Turciei în Siria, în final fiind adoptată o variantă mai puţin critică a documentului. La acel moment, Viktor Orbán şi-a motivat atitudinea explicând că Turcia e cel mai important partener strategic al UE în vederea soluționării crizei refugiaților și a combaterii terorismului islamist.

La capitolul blocat iniţiative ale politicii externe a Uniunii, Viktor Orban a culminat, recent, folosind dreptul de veto al Ungariei în ce priveşte adoptarea unui comunicat împotriva Chinei, pe tema restrângerii democraţiei în Hong Kong, gest care a stârnit reacţia şefului diplomaţiei germane, Heiko Mass, care a pus în discuţie renunţarea la luarea deciziilor prin vot unanim. Orban, citat în presa occidentală, a spus că Ungaria conferă o importanţă deosebită relaţiilor bilaterale cu China, mai ales că schimburile comerciale dintre cele două ţări au înregistrat o creştere, în pofida pandemiei. În acelaşi timp, la doar o zi după summitul NATO, în care șefii de stat și de guvern au evidențiat „provocările" de securitate generate de China la adresa ordinii internaţionale, Parlamentul de Budapesta a adoptat propunerea Guvernului de a dona Universităţii Chineze Fundan, condiderată pepiniera elitelor comuniste din această ţară, un teren al statului ungar. 

Ungaria pentru a blocat mai multe comunicate comune ale UE în ceea ce priveşte relaţiile cu China, dar şi cu Orientul Mijlociu, refuzând, de asemenea, să susţină o declaraţie care solicita încetarea focului între Israel şi palestinieni.

„Politica externă comună, motivată în ultimii ani de interese de politică internă, a devenit ridicolă”, a replicat Orban, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de externe german, publicată pe pagina oficială, anunţând că va continua să blocheze iniţiativele comunitare şi catalogându-I pe ceilalţi 27 membri ai Uniunii Europene  drept ”tigri patetici de hârtie”.

După un război de 20 de ani ce a fost declanşat în urma intervenţiei unei coaliţii internaţionale în fruntea căreia se afla SUA, victoria talibanilor în Afganistan a relansat temerea privind o criză migratorie similară cu cea din 2015. Găzduirea migranţilor de către statele UE a devenit un subiect extrem de sensibil, opiniile liderilor europeni fiind contradictorii.

"Statele membre trebuie să se angajeze oficial să gestioneze venirea persoanelor care fug de situaţia oribilă din Afganistan, în conformitate cu obligaţiile lor în privinţa drepturilor omului. Venirea afganilor care cer protecţie poate fi o provocare, dar ea trebuie abordată în conformitate cu principiile drepturilor omului în vigoare, şi nu folosită ca o oportunitate de a eroda şi mai mult sistemul de protecţie în Europa. Deciziile care ar încălca drepturile omului, departe de a fi inevitabile, vor fi, prin urmare, rezultatul unei lipse de curaj politic", a transmis comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic.

Prin vocea ministrului de externe ungar Péter Szijjártó, Ungaria a anunțat că va primi ca refugiaţi numai pe acei afgani care au colaborat cu trupele lor în timpul misiunii din Afganistan.

"Ungaria nu va participa la niciun mecanism care doreşte repartizarea refugiaţilor între ţările UE. Ungaria îi va primi numai pe acei afgani care au colaborat cu soldaţii ungari care au participat la misiunea (NATO) în Afganistan. Viaţa lor ar putea fi acum în pericol şi din acest motiv am decis să-i primim împreună cu familiile lor",a susținut Péter Szijjártó. 

Unul dintre cei mai vehemenți opozanți a primirii migranților afgani este chiar premierul Viktor Orban. În opinia sa prin acceptarea statelor UE a migranților afgani (musulmani) se distruge identitatea culturală/creștină a Europei.

"Cred că nu este posibil să eliminăm diferenţele de opinie în cadrul UE, prin urmare singurul mijloc este de a le oferi naţiunilor drepturile lor asupra acestei chestiuni a migraţiei.Cei care vin sunt toţi musulmani şi schimbă compoziţia continentului nostru. Este o provocare pentru moştenirea noastră creştină", afirmă Viktor Orban.