Valeriu Munteanu: Nu voi putea niciodată să mă liniștesc până Basarabia nu va reveni la trupul Țării noastre, România

Rămân a fi un unionist incurabil. Altă cale nu are Basarabia...

Deşi au trecut zece zile de la data alegerilor parlamentare anticipate din Basarabia, la The Conservative continuăm să preluăm impresiile şi opiniile protagoniştilor alegerilor de la Chişinău. Avem astăzi ca invitat la Voci Conservatoare pe Valeriu Munteanu, de la AUR Moldova.

Valentin Licxandru (V.L.): Pentru început, Valeriu Munteanu, vă rog să ne spuneţi despre formarea dvs. academică. Aţi terminat Liceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri’’ din Chişinău, apoi aţi devenit student la Drept la Universitatea Valahia, Tȃrgovişte, Dȃmboviţa, Muntenia, Romȃnia, după care o specializare prin cursuri de masterat la Universitatea din București, Facultatea „Sociologie și Asistență socială”. De ce Drept şi Asistenţă Socială?

Valeriu Munteanu (V.M.): Sunt jurist, asta am studiat la facultate la Târgoviște și asta îmi place, aceasta este domeniul în care am căpătat experiență în ultimii 20 de ani. Acum fac un doctorat în Republica Moldova în drept constituțional. „Abaterea” la Master către Științe Sociale s-a datorat temei de master și profesorilor, tema centrală a fost „Studii de Securitate” un domeniu extrem de important în formarea mea, iar coordonatorul principal a fost dl. profesor Dan Dungaciu. Cred că am spus tot.

V.L.: Sunteţi implicat de mult în politica din Basarabia, administrată şi cunoscută astăzi prin sintagma ,,Republica Moldova’’; aţi fost pe rȃnd primar în localitatea Anenii Noi, doi ani, apoi deputat în Parlamentul de la Chişinău,  şase ani, apoi  ministru; doi ani, adică aproape 10 ani de experienţă administrativ-politică. Povestiţi, vă rog, pentru The Conservative cȃte o experienţă relevantă din fiecare etapă prin care aţi trecut ca primar, deputat şi ministru.

V.M.: Mereu, încă din școală am avut un interes mare și o responsabilitate crescută pentru ceea ce se întâmplă în comunitate și în societate, astfel, mereu am fost șef al clasei și la școala primară și la gimnaziu și la Chișinău la liceu, la facultate la Târgoviște am fost lider al Ligii Studenților basarabeni, după care imediat după facultate am înființat un ONG, care s-a ocupat de chestiuni comunitare; în 2007, oamenii din localitatea mea de baștină m-au ales primar.

Am avut și am în continuare un foc nestins, care mă cheamă să mă implic în viața societății. Dar mereu, de când mă țin minte, tema mare centrală pe care o am în inimă și în suflet și în preocupările mele a fost Unirea Basarabiei cu România. Nu voi putea niciodată să mă liniștesc până Basarabia nu va reveni la trupul Țării noastre România.

Despre primărie: o chestiune pe care am rezolvat-o și funcționează și după 12 ani de când am plecat. În 2006, în „săptămâna de miere” de după nuntă am mers cu soția Victoria, la Brașov și am văzut acolo că oamenii stau în rând pentru fiecare număr al autobuzului și urcă în ordinea în care au venit. Mi s-a părut fenomenal asta.  Floreni fiind o localitate din suburbia Chișinăului, toată lumea pleacă dimineața la muncă și seara practic la aceeași oră se întorc cu toții acasă, astfel dimineața de la Floreni și seara de la Chișinău se făceau aglomerații foarte mari și oamenii, indiferent când ajungeau la stație, se îmbulzeau și urcau buluc în microbuz; se întâmpla ca cineva să urce imediat cum ajungea, iar alții și peste o oră. Mi-am spus atunci că voi schimba acest lucru la Floreni. După ce am devenit primar, într-o dimineață la 6.30 am venit la stația principală și i-am îndemnat pe oameni să stea în rând și să urce în ordinea în care au venit și am stat la stație până pe la ora 8.30 când lumea a plecat la școală și serviciu. Apoi seara am făcut același lucru de la stația din Chișinău. Procedura a durat maxim 5 zile. A fost o reușită. De atunci au trecut 12 ani și oamenii noștri urcă ordonat în autocare, și nimănui nu i-a trecut prin cap să încalce aceste reguli. Culmea este că de la aceeași stație din Chișinău pleacă autobuze și către alte suburbii, dar, atenție doar în autocarul de Floreni oamenii urcă ordonat, ceilalți, din alte suburbii, în continuare se îmbulzesc și nu respectă o logică a urcării în autocar.

Despre Parlament: În 6 ani ca deputat nu am mâncat pâinea de stat în zadar, am scris peste 120 de proiecte de lege și vreo 30 de sesizări la Curtea Constituțională. Sunt câteva extrem de importante, spre exemplu, printr-un proiect de lege pe care l-am semnat și promovat când eram în opoziţie (guvernarea avea nevoie de voturile noastre la votarea bugetului de stat) am reușit să obțin includerea în calendarul sărbătorilor oficiale ale statului a Crăciunului pe 25 decembrie (cu zi liberă în calendar). Până atunci, în 2014, Crăciunul era sărbătorit în mod oficial pe 7 ianuarie (pe stil vechi, n.n.). În 2013 am mers la Curtea Constituțională (CC) și am demonstrat că Declarația de Independență a RM din 1991, unde se vorbește de limba română este materie superioară Constituției, din 1994, unde a încăput glotonimul de sorginte sovietică „limbă moldovenească”. CC a statuat că Parlamentul trebuie să înlocuiască la art. 13 din Constituție „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele României de atunci (Traian Băsescu, n.n.) mi-a acordat Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce. Am mult de muncit pentru cauza românească a Basarabiei până voi purta cu împăcare cea mai înaltă distincție a statului român.

Despre Ministerul Mediului:  Din păcate, încă, România permite exportul de lemn brut; am reușit în timp de 6 luni să interzic acest lucru pentru Republica Moldova (RM). Și astăzi funcționează. Am interzis timp de 2 ani, cât am fost ministru, vânătoarea la majoritatea speciilor de animale și păsări, pentru regenerarea faunei sălbatice. Vânătorii, timp de 2 ani, au ținut armele în cui. A funcționat. Au protestat vânătorii, au fost presiuni fără precedent, dar fauna sălbatică, care nu este doar obiect al omorârii prin împușcare, ci în primul rând obiect el admirației și parte a naturii, s-a regenerat. RM era statul cu cei mai mulți vânători pe cap de locuitori din Europa și cu cea mai puțină faună sălbatică. Mai este nevoie de astfel de perioade de liniște.

V.L.: V-aţi remarcat ca un deputat foarte activ, cu precădere pe partea de inițiative legislative, luări de cuvânt și dezbateri parlamentare; cele mai multe  inițiative legislative, 113, între anii 2009-2014, iar între 2013-2015, aţi fost deputatul cu celor mai multe sesizări la Curtea Constituțională (circa 25), printre care cele mai importante au fost:

- sesizarea prin care limba română a fost declarată limba oficială a statului;

- sesizarea prin care a fost contestată neutralitatea Republicii Moldova și constatată prezența ilegală a trupelor militare ruse în stânga Nistrului;

- sesizarea privind controlul constituționalității unor prevederi legale ce vizează încălcarea drepturilor copilului, prin micșorarea indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului, până la împlinirea vârstei de trei ani;

- sesizarea privind neconstituționalitatea concesionării Aeroportului Chișinău.

Care au fost efectele juridice ale sesizărilor făcute de dvs.?

V.M.: Munca deputaților în Parlament este compusă în principal din două direcții generale – creație legislativă și control parlamentar. Am încercat mereu să fiu activ în acest sens, să găsesc de unul singur sau împreună cu alți colegi „necesități” legislative stringente și să le promovez în Parlament. Au fost multe legi pe care le-am promovat când eram în opoziție, ceilalți colegi înțelegeau prea bine că sunt inițiative corecte și necesare. Curtea Constituțională a fost și rămâne o redută unde pot fi demantelate multe abuzuri ale guvernării. Am făcut asta mereu și de multe ori cu rezultate. Peste 1/3 din sesizările mele la CC au avut finalitate pozitivă!

V.L.: Ca ministru aţi infuenţat se pare în mod decisiv prin măsurile luate felul în care basarabenii se raportează la natură; vă rog să povestiţi pentru The Conservative despre efectele reale, juridice ale măsurilor luate de dvs. şi să  ne spuneti, dacă este posibil, motivele reale ale demisiei dvs.

V.M.: În 2015 când am venit la Ministerul Mediului erau adunate de vreo 10 ani zeci de probleme cu barbă pe care din păcate nici un ministru nu a vrut să „le atace” și chiar să le rezolve, pentru că ar fi deranjat multe interese politice și economice. Am avut mandat politic clar și susținere parțială și am reușit într-un an și 10 luni să trec prin Parlament sau Guvern, mai multe legi și/sau Hotărâri de Guvern extrem de necesare. Spre exemplu, am interzis arenda pădurilor de stat și am interzis construcțiile de beton în păduri. Am interzis exportul de lemn brut și am interzis tăierile rase în pădurile fundamentale. Dezastrul pe care îl vedem cu tăierile rase în pădurile fundamentale ale României trebuie oprit. Este nevoie de voință politică și curaj.

Am demisionat din funcția de ministru al Mediului în ziua în care Partidul Liberal din care făceam parte s-a retras de la guvernare în urma dezmățului dictatorial al lui Vladimir Plahotniuc, un fost dictator-șef al Basarabiei, actualmente fugar. Chiar dacă primul –ministru și președintele Parlamentului mi-au solicitat să-mi continui mandatul de ministru, nu am avut nici o ezitare să plec. Eram pregătit pentru asta din prima zi de mandat.

V.L.: Aţi fost ales ca preşedinte al partidului ,,Uniunea Salvaţi Basarabia’’ şi mai înainte de alegerile parlamentare din 11 iulie a.c., aţi anunţat o fuziune prin absorbţie cu AUR Moldova; ce aveţi de gȃnd, pe mai departe, dată fiind graba cu care s-a constituit AUR în Moldova, înţeleg că dvs. sunteţi unul dintre liderii  formaţiunii?

V.M.: AUR în Basarabia este o parte a AUR România, nu este nici independent, nici autonom, funcționăm ca parte a marii familii AUR. Dezideratele statutare ale AUR România – Libertate, Națiune, Familie și Credință, au apărut pentru prima dată în iulie 2019 în statutul și programul politic al USB pe care l-am condus, ori după apariție și afirmarea AUR am considerat și sunt sigur de acest lucru că toți unioniștii, suveraniștii și conservatorii trebuie să-și unească forțele, în România și în Basarabia, inclusiv și mai ales pentru Basarabia. Nu funcția în partid contează, ci capacitatea de a mișca lucrurile înainte.

V.L.: Pe site-ul web AUR Moldova nu se găsesc foarte multe date despre partid; lipseşte statutul formaţiunii, programul politic pare încropit pe fugă; am înţeles urgenţa în acţiune, dată de alegerile din 11 iulie şi vă rog să comentaţi pentru The Conservative cum vedeti dvs. instituţionalizarea pe mai departe a partidului AUR Moldova: aveţi în vedere şi alte fuziuni cu alte partide ce au poziţii şi perspective politice compatibile cu ale AUR Moldova? Puteţi da exemple?

V.M.: Spuneam și la întrebarea precedentă, AUR din Basarabia, chiar dacă este un partid separat, înregistrat în registrul partidelor din Republica Moldova a fost conceput și funcționează ca parte a componentă a AUR România, respectiv toate dezideratele AUR sunt comune, desigur cu respectarea realităților politice din România și Republica Moldova, dar tendința este ca politica de la Chișinău să fie parte a politicii care se face la București. Asta va apropia Unirea.

După alegerile din 11 iulie vom avea o guvernare și un Guvern PAS, noi le dorim succes în acest sens, colegilor pro-europeni. Credem că au determinarea să facă schimbări în RM, atâtea cât pot fi realizate într-un stat care nu este membru NATO și UE și care are o armată de ocupație pe teritoriul său, armata rusă!

Da, guvernarea PAS va reanima moldovenismul statalist din Republica Moldova, oamenii cred că statul acesta născut după croiala lui Stalin și Hitler poate fi făcut funcțional, dar greșesc. Basarabia este românească și doar în componența României poate fi realizată adevărata independență a RM, independența de sărăcie, de corupție, de oligarhi, de propagandă, de manipulare, de influențe de tot felul. Rămân a fi un unionist incurabil. Altă cale nu are Basarabia.

V.L.: Cunoaştem cu toţii rezultatele alegerilor din 11 iulie şi am văzut că frontul unionist de la Chişinău este fragmentat în trei: AUR, PUN şi PPP DA. Probabil că mai sunt şi alte mişcări unioniste, dar nu sunt vizibile (apropo, mai sunt şi altele, chiar apolitice sau există formaţiuni politice cu care vă puteti armoniza pe viitor?). Calculul  aritmetic arată că adunate procentele obţinute de cele trei formaţiuni sunt sub pragul de 5 sau 6 % cȃt era necesar pentru accederea în Parlament ca partid sau ca bloc/alianţă electorală. Ȋn acest caz, nu putem vorbi despre vreun cȃştig electoral al mişcării unioniste de la Chişinău. Unionismul nu este reprezentat nicicum la nivel parlamentar. Este practic o ironie ca tocmai unioniştii să piardă electoral din perspectiva neîmpinirii dezideratului ,,Unirea face puterea!’’ Cum vedeti dvs. rezultatul obţinut de AUR, poate rezultatele obţinute şi de ceilalţi, pentru că, iată, ele sunt deja motive pentru ironii din partea unor adversari politici. Regretaţi acum că nu s-a reuşit punerea de acord a unioniştilor, astfel ca ei să fie o singură voce pentru electorat?

V.M.: În ziua în care oamenii noștri au votat-o pe Maia Sandu în calitate de președinte la RM, în 15 noiembrie 2020, în mentalul colectiv s-a produs o chimie puternică, prin care oamenii au decis că trebuie să-i dea Maiei Sandu și puterea legislativă și pe cea executivă și asta au făcut la alegerile parlamentare anticipate. Altceva nu a contat în aceste alegeri. Nici chiar România. Altcineva decât Maia Sandu nu a contat în aceste alegeri. Noi le dorin succes celor de la PAS și ne dorim foarte mult ca să nu se repede atât de repede scenariul „Zelenski” din Ucraina, când după un an și jumătate de putere absolută a ajuns la 20% în sondaje. Asta ar pune Moscova din nou în avanpost.

V.L.: De la Bucureşti partidele parlamentare s-au întrecut în laude la adresa PAS şi a Maiei Sandu: PSD, PNL, USR, PMP UDMR. Toate vorbesc despre ,,parcursul pro-european’’ al Republicii Moldova, nici o vorbă despre reunirea Basarabiei cu Romȃnia. Un simplu ,,survol’’ peste documentele fondatoare ale PAS (program politic, statut) şi peste programul Maiei Sandu scoate în evidenţă lipsa desăvȃrşită a vreunui cuvȃnt legat de reunificare, nicio referinţă. Ȋn schimb, referinţe legate de statalitatea moldoveană sunt suficiente. Va fi greu de remontat acest avans luat de PAS în Moldova, pe baza  mesajului de integrare europeană: practic, accentul cade pe binele personal, al fiecărui moldovean prin conectarea la fluxurile economice europene, iar despre binele public, comun, real al basarabenilor… nimic! Implicit, valorile fundamentale ale Basarabiei, valorile fundamentale ale creştin-conservatorilor sunt eliminate sau marginalizate. Cum comentaţi aceste evidenţe?

V.M.: Basarabia este România, noi suntem români și creștini, adepți ai familiei tradiționale. Orice experimente în afara acestor principii nu vor funcționa. Nici 200 de ani de ocupație rusească nu au putut schimba fibra românească a basarabenilor și cu siguranță nu va putea să facă acest lucru nici 2, 4 sau chiar 8 ani de guvernare realizată pe axa Berlin-Moscova.

V.L.: Vă mulţumesc pentru răspunsuri!