Avortul, legal în cea mai mare parte a UE, inaccesibil financiar pentru multe femei

Parlamentul European solicită statelor membre UE să garanteze accesul femeilor la avort. ...

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a inclus, în 2005, pe lista ţelurilor mileniului accesul facil al fiecărei femei la mijloacele contraceptive şi dreptul de a face întrerupere de sarcină. De atunci şi până în prezent, s-au făcut progrese, dar şi regrese, în multe state dreptul la avort fiind încă interzis ori reprezentând un lux, pe care nu orice femeie şi-l poate permite din punct de vedere financiar. Protejarea drepturilor sexuale şi reproductive ale femeilor (SRH – sexual and reproductive health) a rămas constant în atenţia organismelor de la vârful Europei unite, ultima încercare de a atrage atenţia statelor membre în această problemă materializându-se printr-o recomandare a Parlamentului European adoptată în iunie anul acesta.

În 2008, Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a adoptat un document care prevedea asigurarea dreptului la un avort fără riscuri, recomandând tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să legalizeze avortul, să respecte libertatea de decizie a femeii şi să asigure tuturor acces la metode contraceptive. Rezoluţia conţine însă un pasaj explicit în care se stablieşte că întreruperea de sarcină nu este o metodă de planning familial.

În 25 iunie 2021, Parlamentul European a adoptat, după dezbateri intense şi cu un vot foarte strâns -  378 de voturi pentru, 255 împotrivă şi 42 de abţineri, un raport prin care solicită statelor membre UE să garanteze accesul femeilor la avort, denunțând faptul că unele țări au încă legi „extrem de restrictive” care interzic avortul. Raportul nu are caracter obligatoriu pentru statele membre, ci sunt recomandări care reflectă poziția Parlamentului European într-o chestiune care a generat dispute în unele state membre.

Europarlamentarii îndeamnă statele membre să protejeze și să consolideze sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor (SRHR), afirmând că dreptul la sănătate, în special drepturile asupra sănătății sexuale și reproductive, reprezintă un pilon fundamental al drepturilor femeilor și al egalității de gen care nu poate fi în niciun fel diminuat și, în niciun caz, retras. În raport, Parlamentul European declară că încălcările SRHR ale femeilor sunt o formă de violență împotriva femeilor și fetelor și împiedică progresul către egalitatea de gen.

Avortul - legal în cea mai mare parte a UE, inaccesibil financiar pentru multe femei

În prezent, chiar dacă este legal în cea mai mare parte a Europei, femeile din unele țări încă se confruntă cu dificultăți în obținerea accesului la avort. Problema a fost agravată de pandemia de Covid-19, care a plasat o povară suplimentară pe serviciile de asistență medicală și a închis frontierele. În ultimii ani, femeile din statele nepermisive în privinţa avortului au căutat rezolvarea problemei în alte ţări, însă au existat state care au luat în calcul inclusiv limitarea dreptului la libera circulaţie pentru acestea.

Un referendum privind libertatea de circulaţie a femeilor însărcinate a avut loc în Irlanda de Nord. Însă şi Polonia a luat în calcul înfiinţarea unei banci de date cu numele tuturor femeilor însărcinate pentru a le împiedica să scape de copii în străinătate. Un caz deosebit este cel al Lituaniei, unde avortul este permis, dar la facultatea de medicină nu se mai învaţă metodele. O altă problemă rămâne legată de costurile prohibitive ale acestui gen de intervenţie chirurgicală. În Germania spre exemplu, femeile care hotărăsc să nu dea naştere copilului trebuie să suporte singure costurile întreruperii de sarcină, care se ridică la mai multe sute de euro. În prezent, în Malta avortul este permis numai atunci când sănătatea sau viața femeii este în pericol, în caz de viol sau din cauza unor anomalii fetale. Oricine realizează o întrerupere de sarcină sau o femeie care își provoacă un avort sau încuvințează să avorteze riscă închisoarea între 18 luni și 3 ani. Înclusiv medicul, chirurgul sau farmacistul care realizează întreruperea de sarcină poate face închisoare între 18 luni și 4 ani și i se interzice total dreptul de a-și mai practica profesia pe tot parcursul vieții.

În Uniunea Europeană, avortul la solicitare (în cazul în care decizia este luată numai de către femeie) este legal în Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

Legislația din 15 țări europene, inclusiv Italia și Spania, stabilește o perioadă de timp obligatorie între data la care se solicită avortul și data la care este efectuat acesta. În 12 țări europene, inclusiv Ungaria și Germania, femeile trebuie să beneficieze de consiliere obligatorie sau să primească obligatoriu informații de la medicii lor înainte de avort. Avortul este legal în Italia în primele 90 de zile de sarcină, dar nu este întotdeauna ușor de obținut. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 69% dintre ginecologi și 46% dintre anesteziologi au refuzat să efectueze avorturi din motive de conștiință. Acest lucru a forțat unele femei să parcurgă distanțe considerabile pentru a găsi un loc unde să poată opri sarcina.

Deși avortul este legal în Germania, acesta este considerat o infracțiune dacă nu este făcut în anumite circumstanțe, inclusiv faptul că trebuie efectuat în termen de 12 săptămâni din momentul conceperii. Avortul poate fi făcut mai târziu din motive medicale și dacă sarcina rezultă din viol sau abuz sexual. Medicilor li se permite să refuze să asiste la efectuarea avorturilor în Croația unde aproximativ 85% dintre oameni se declară catolici. În Irlanda de Nord, după ce Parlamentul britanic a aprobat legalizarea avortului în 2019, femeile se confruntă în continuare cu provocări, unele din ele fiind obligate să se deplaseze în Anglia sau Irlanda. (sursa: Centrul pentru Drepturi Reproductive și Organizația Mondială a Sănătății, citat de Reuters)

Polonia, regrese în ce înseamnă protejarea SRH

În Polonia, la sfârşitul anului trecut a intrat în vigoare legea  prin care este interzis inclusiv avortul în caz de viol. Decizia guvernului de la Varşovia, validată, în octombrie 2020, de Curtea Constituţională a Poloniei, a transformat astfel această ţară în cea mai restrictivă din UE în privinţa dreptului femeilor la avort. Ca urmare, Polonia a fost condamnată, printr-o Rezoluţie a Parlamentului European pentru „interzicerea de facto a dreptului la avort”. Înainte de adoptarea acestei legi, femeia însărcinată putea apela la o întrerupere în situația în care sarcina a rezultat în urma unui viol, incest, dacă fătul era bolnav grav sau în situația în care viața ei era pusă în pericol.

Curtea Constituţională a Poloniei a statuat însă că embrionul uman este ”o ființă umană nenăscută”, și, deci, conform art. 38 din Constituția Poloniei ”îi este asigurat dreptul la protecția vieții”. Odată cu intrarea în vigoare a legii, avortul în Polonia este permis doar în cazul incestului, al unor malformații congenitale ale embrionului și în cazul în care fătul pune în pericol grav viața mamei. Din 2016, de la protestele mişcării Grevei Femeilor, chestiunea avorturilor a scos în stradă sute de mii de oameni de fiecare dată când guvernanţii au încercat să adopte o astfel de lege. Dacă în 2016, partidul Lege şi Justiţie şi-a retras proiectul, presiunea societăţii civile nu a mai rezolvat problema în 2020.

În Rezoluţia din 26 noiembrie a PE se arată: „întrucât Comisia și Parlamentul și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la statul de drept, inclusiv la legitimitatea, independența și eficacitatea Curții Constituționale; întrucât Comisia a declanșat o procedură în temeiul articolului 7 alineatul (1) ca urmare a reformelor din 2015 ale sistemului judiciar din Polonia, - condamnă ferm hotărârea Curții Constituționale și regresul în ceea ce privește SRHR ale femeilor din Polonia; afirmă că această hotărârea pune în pericol sănătatea și viața femeilor; reamintește că a criticat ferm orice propunere legislativă sau restricție care vizează interzicerea și limitarea și mai mult a accesului la avort legal și în condiții de siguranță în Polonia, care se apropie de interzicerea accesului la servicii de avort în Polonia, deoarece majoritatea avorturilor legale sunt efectuate din cauza unui defect fetal grav și ireversibil sau a unei boli incurabile care amenință viața fătului; reamintește că accesul universal la asistență medicală și la SRHR reprezintă drepturi fundamentale ale omului; -  constată că limitarea sau interzicerea dreptului la avort nu elimină în niciun caz avorturile, ci doar le duce în zona subterană, ceea ce are ca efect o creștere a numărului de avorturi ilegale, realizate fără condiții de siguranță, clandestine și care pun viața în pericol; insistă că efectuarea unui avort nu ar trebui inclusă în Codul penal, deoarece acest lucru are un efect de intimidare asupra medicilor, care se abțin de la a furniza servicii legate de SRHR de teama sancțiunilor penale”

Conform Organizației internaţionale Avort Fără Frontiere, ce ajută femeile inclusiv pentru deplasarea în afara Poloniei pentru avort, în perioada decembrie 2019 - 22 octombrie 2020, ziua în care a fost făcută publică decizia anti-avort, s-au adresat pentru ajutor 2700 de femei din Polonia cu probleme embriopatologice. În medie câte 250 de femei din Polonia au apelat la această organizație lunar pentru a fi ajutate să facă avort în afara Poloniei. Imediat după luarea acestei decizii, în numai o lună și jumătate, până la mijlocul lunii decembrie, alte 2500 de femei s-au adresat pentru ajutor. Așadar, numărul femeilor care ar opta pentru avort din motive embriopatologice în afara Poloniei a crescut de 6-7 în mai puțin de două luni, în medie între 1300-1500 de femei poloneze fiind constrânse în prezent pentru avort în afara granițelor Poloniei. Mai mult, statistic fiecare a treia femeie din Polonia a făcut cel puțin o dată în viață un avort.