Belarus folosește imigranţii pentru a răspunde sancţiunilor impuse de UE

În timp ce situaţia de la graniţa polono-belarusă este tot mai periculoasă, UE pregăteşte noi sancţiuni pentru Belarus....

Un nou episod din criza migranţilor se desfășoară la graniţa dintre Belarus şi Polonia. Sute sau, după unele surse, mii de persoane, migranţi ce vin, în marea lor majoritate, din Orientul Mijlociu, se află în pădurile de pe graniţa Belarusului cu UE, încercând să o forţeze. Conform ultimelor raportări ale Poliţiei poloneze au fost înregistrate peste 200 de încercări de trecere frauduloasă a frontierei. Problema nu este, însă, una de dată recentă, presa internaţională relatând, încă de la începutul toamnei, că guvernul de la Minsk ar putea folosi imigranţii pentru a se răzbuna împotriva sancţiunilor impuse de UE. De altă parte, unii analişti susţin că şi partidului guvernamental din Polonia s-ar folosi de această criză pentru a distrage atenţia electoratului de la problemele sale, legate de politica avorturilor, aspru criticată atât de opoziţia internă, cât şi de UE.

În urma incidentelor raportate în ultimele săptămâni la această frontieră, Polonia a cerut „acţiuni concrete” din partea NATO, eforturile sale de a-și apăra frontiera primind, până în prezent, sprijin puternic din partea țărilor și instituțiilor care în ultima vreme sunt în conflict cu guvernul polonez din cauza percepțiilor că țara dă înapoi de la democrație și statul de drept –cum sunt Olanda sau Germania. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki pentru a-și exprima solidaritatea.

Poliţia poloneză a anunţat pe contul său de Twitter că un nou grup de 50 de migranţi ilegali a pătruns pe teritoriul Poloniei pe la graniţa cu Belarusul, în apropierea localităţii Dubicze Cerkiewne (est). La un alt punct al frontierei au fost reţinuţi 22 de irakieni. Reuters - care citează tot poliţia poloneză - a relatat că 50 de migranţi au reuşit să ajungă în satul Starzyna. Poliţia poloneză a mai transmis că forţele sale au fost atacate, într-o tentativă separată de forţare a frontierei, iar casca de protecţie a unui ofiţer de poliţie a fost deteriorată după ce în direcţia poliţistului a fost aruncată o piatră. În total au fost înregistrate peste  250 de tentative de trecere frauduloasă a frontierei, a precizat poliţia, potrivit Agerpres.

Situaţia de la graniţa polono-belarusă este tot mai periculoasă, în condiţiile în care temperaturile în zonă se apropie de cele din timpul iernii, iar mulţi migranţi nu au adăposturi, ci doar corturi rudimentare improvizate, potrivit dpa.

Poliţia poloneză a mai relatat că au fost arestate patru persoane care ajutau migranţii să traverseze frontiera. Este vorba despre doi georgieni, un polonez şi un sirian. NATO trebuie să întreprindă acțiuni concrete pentru soluționarea crizei migranților de la granița cu Belarus, a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, adăugând că țara sa, Lituania și Letonia ar putea cere consultări în baza articolului 4 al tratatului alianței nord-atlantice.

UE pregăteşte noi sancţiuni pentru Belarus

Totodată, Belarusul ar putea fi supus unor noi sancţiuni din partea UE, o întâlnire a miniştrilor de externe ai blocului comunitar fiind deja programată pentru luarea unor decizii.

"Vom da undă verde extinderii cadrului legal al sancţiunilor noastre împotriva Belarusului, astfel încât să poată fi aplicat tuturor celor care participă la introducerea ilegală de migranţi în această ţară", a declarat Borrell pentru publicaţia franceză Le Journal du Dimanche.

Mai exact, noile sancţiuni ar putea fi extinse la companiile aeriene şi agenţiile de voiaj bănuite a fi implicate în aducerea migranţilor la frontiera cu blocul comunitar, conform Reuters. Borell a adăugat că directorii companiilor aeriene şi ai agenţiilor de turism ar putea fi vizaţi de interdicţii de călătorie şi de îngheţarea activelor în Uniunea Europeană. Totodată, aproximativ 30 de oficialităţi guvernamentale din Belarus bănuite de implicare în această criză a migranţilor ar putea fi la rândul lor vizate de sancţiuni, conform sursei citate. De teama acestor sancțiuni și la presiunea Turciei, compania aeriană de stat din Belarus a anunțat că nu va mai permite îmbarcarea cetățenilor din Irak, Siria și Yemen.

Belarusul, aflat deja sub incidenţa sancţiunilor internaţionale pentru reprimarea unor proteste prodemocraţie după alegerile prezidenţiale de anul trecut, a ameninţat că va contracara orice fel de noi măsuri, inclusiv prin oprirea tranzitului de gaze naturale prin Belarus către Europa.

„Sancţiunile Uniunii Europene împotriva Belarusului în criza migranților, decise din cauza crizei migraţiei de la frontiera cu Polonia, sunt „contraproductive” şi „lipsite de speranţă”, a declarat ministrul afacerilor externe din Belarus, Vladimir Makei în timpul unei convorbiri telefonice cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, primul contact la nivel înalt între Bruxelles şi Minsk de la începutul crizei,  relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe belarus, Makei l-a informat pe Borrell în legătură cu „măsurile luate de Belarus pentru a reduce afluxul de migranţi din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu”. Cei doi au evocat de asemenea cooperarea cu organizaţiile Naţiunilor Unite care ar putea ajuta migranţii blocaţi la frontieră, a adăugat Minskul.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Borrell a spus că a subliniat „situaţia umanitară precară de la frontiera cu UE” în timpul conversaţiei sale cu Makei.

„Viaţa oamenilor trebuie să fie protejată şi accesul agenţiilor umanitare trebuie să fie autorizat. Situaţia actuală este inacceptabilă şi trebuie să înceteze. Oamenii nu trebuie să fie folosiți pe post de arme”, a adăugat el.

Îngrijorări sunt exprimate şi de la Casa Albă. Preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la criza migranţilor de la graniţa Belarusului cu Polonia, după declaraţii similare ale vicepreşedintei Kamala Harris, informează AFP şi Reuters.

„Credem că este o îngrijorare serioasă. Am comunicat îngrijorarea noastră Rusiei, am comunicat îngrijorarea noastră Belarusului. Credem că este o problemă”, a declarat preşedintele Biden reporterilor în timp ce se pregătea să plece de la Casa Albă pentru a petrece sfârşitul de săptămână la reşedinţa prezidenţială de la Camp David.

Anterior, vicepreşedinta Kamala Harris, aflată într-o vizită oficială la Paris, a apreciat că Belarusul este „angajat într-o activitate foarte îngrijorătoare”, conform Agerpres.

Rusia, singurul aliat al Belarus

Până în prezent, preşedintele Belarusului poate conta pe sprijinul principalului său aliat, preşedintele rus Vladimir Putin. Vladimir Putin a susținut, potrivit Reuters, că este gata să ajute la soluționarea crizei migranților ilegali de a trece granița dintre Belarus și Polonia. Putin a mai susținut că, inițial, a aflat din presă despre această criză. El a adăugat că, de la debutul ei și până acum, a avut două convorbiri cu președintele Alexander Lukașenko. Anterior, regimul de la Minsk a anunţat că a stabilit un „sistem de răspuns la amenințări” cu aliatul strategic al Belarusului, Rusia, pe fondul tensiunilor de la graniță. 

„Se pare că vecinii noștri, în special Polonia, sunt gata să desfășoare un conflict și caută să implice Europa în rezolvarea problemelor lor politice interne“, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Krenin, potrivit presei de stat. „Aș dori să avertizez „capetele fierbinți” de la Varșovia să nu-și supraestimeze capacitățile”, a mai adăugat Krenin.

Pe de altă parte, Aleksandr Lukașenko a recunoscut că i-a cerut ajutorul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a păzi graniţa cu UE, unde Moscova a trimis bombardiere strategice Tu-22 şi Tu-160. Moscova, care prelungit cu 25 de ani prezenţa armatei sale pe teritoriul belarus, sprijină Minskul în confruntarea sa cu Polonia şi restul statelor din UE. De asemenea, fără a furniza dovezi, Aleksandr Lukașenko a acuzat persoane pe care nu le-a identificat că au încercat să „provoce” un conflict armat prin presupusa înarmare a migranților blocați la frontieră. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să comenteze, vineri, aceste afirmaţii.

Criza migranţilor ar putea veni într-un moment oportun pentru partidul guvernamental din Polonia.

Această criză vine, însă, într-un moment oportun pentru partidul naționalist de guvernământ Lege și Justiție (PiS) din Polonia, susţin analiştii de la Il Politico, potrivit cărora urgența la frontieră ar servi la distragerea atenției de la problema avortului, întărind în același timp atractivitatea partidului față de alegătorii săi de bază, care se tem de orice creștere a imigrației. De asemenea, îi oferă guvernului polonez o bătălie la îndemână cu care să lovească opoziția. Eforturile Varșoviei de a-și apăra frontiera au primit, de asemenea, sprijin puternic din partea țărilor și instituțiilor care în mod normal sunt în conflict cu guvernul polonez din cauza percepțiilor că țara dă înapoi de la democrație și statul de drept - de la Olanda la Germania și Comisia Europeană. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a discutat cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki pentru a-și exprima solidaritatea.

Televiziunea de stat TVP Info a acuzat, în mod direct opoziţia că ar sprijini Belarusul, difuzând un material intitulat: „Opoziția îi sprijină pe migranți și pe Lukașenko”.

Pe de altă parte, problema partidelor de opoziție este că nu au găsit o modalitate de a aborda situația de la graniță. Abordarea dură a guvernului în ceea ce privește securizarea frontierei este populară, dar mulți alegători din opoziție au rețineri cu privire la aspectele umanitare. Unii politicieni de stânga au cerut admiterea migranților în Polonia și acordarea statutului de azilanți, în timp ce alții s-au arătat mai precauți, dar totuși s-au ferit să susțină politica dură de frontieră a PiS. Mai mulți parlamentari din opoziție, mișcați de situația umanitară a persoanelor blocate în zona de frontieră, fără adăpost, hrană și căldură, au cerut o politică mai generoasă. Unii au mers chiar în zonă pentru a încerca să-i ajute pe migranți.

Liderul partidului de opoziție Platforma Civică, Donald Tusk, a fost mai atent în abordarea sa. El a criticat guvernul pentru modul în care și-a condus politicile de frontieră, dar a insistat că încercarea de a opri intrarea a mii de migranți fără acte este corectă.

„Granițele Poloniei trebuie să fie sigilate și bine protejate. Aceștia sunt oameni săraci care își caută locul pe Pământ””, a spus Tusk în august, când a început criza. 

„Migranții nu sunt aur politic”, a transmis Tusk, conform Il Politico.

În replică, ministrul adjunct de Interne, Paweł Szefernaker, i-a răspuns lui Tusk cu un singur cuvânt:

„Nemernic”.