Conservatorismul Britanic, o tradiție ideoligică a secolului XX (partea I)

Conservatorismul, o doctrină în antiteză cu burghezia, un răspuns împotriva liberalismului....

O doctrină politică aflată în antiteză cu burghezia este conservatorismul, care este un răspuns împotriva liberalismului. Oamenii conservatori pun accentual pe respectarea și păstrarea vechii tradiții și declara liberalismul că fiind ideologie revoluționară. Una dintre ideile fundamentale a conservatorismului a fost aceea că societatea nu poate fi organizată după anumite teorii sau prin aderarea la unele programe. Respingerea oricărei forme ideologice și de sistematizare a ideilor acestui curent, datorită acceptării de către mediul politic a acestei situații.

Conservatorismul mai este definit ca fiind “arta compromisului politic”, care prevedea păstrarea unor tipare bine stabilite în politică.
În urmă introducerii votului universal, conservatorii au fost supuși unei presiuni politice și au fost determinați să răspundă nevoilor momentului prin oferirea unor inițiative și a unor principii bine conturate, datorită acestui fapt, dezvoltarea ideological a conservatorismului s-a extins de-a-lungul întregului secol alXX-lea, aceasta neavând un moment unic al creației.
Pe parcursul secolului XX construcția ideologică a curentului suferă numeroase modificări, având o evoluție episodică, aflându-se chiar și în antiteză cu ideiile inițiale ale acestui curent politic .

Convingerea fundamental a conservatorismului are la bază temperamentul uman și descrierea fiiniței umane că fiind întotdeauna slabă și vulnerabilă, cu o rațiune neputincioasă față de proprile pasiuni și aspirații. Acest fapt determinând viziunea conservatorusmului ca fiind una sumbră asupra umanitații și a potențialului acesteia de dezvoltare. Datorită acestei convingeri de baza a conservatorismului unii cercetători numesc acest curent “filosofia politică a imperfecțiunii”. Tendința de a prioritiza obligațiile, datoriile și nu drepturile și libertatiile este o caracteristică unică a conservatorismului. Gândirea acestui curent politic vizezaza faptul că omul s-a născut încărcat de datorii față de Dumnezeu și de alte ființe umane, ne fiind un om liber.

Cuvântul “ imperfecțiune “ este cheie în definirea acestui curent politic drept urmare se găsește în orice pledoarie conservatoare având rolul de a descrie omul ca fiind o creatură imperfect, care nu are voie să evolueze pentru a respectă tradiția. Încercările de a lăsa oamenii să evolueze prin regândirea societăților lor vor avea un deznodământ dezastros potrivit gândirii conservatoriste. Susținătorii dezvoltări unei societăți perfecte sunt loviți mereu cu asemenea afirmațîi, fiind împiedicați să atingă progrese mărețe. Din aceste motive conservatorii tradiționali sunt foarte sceptici față de dorințele idelolgice, astfel curentul conservator este numit  “anti-ideologie”. Fiind împotriva conceptelor și ideilor filosofice, religioase și morale care printr-o formă teoretică conturează interesele și aspiratile unei paturi sociale ale curentului conservator.

Orice schimbare în sens pozitiv ridică un semn de întrebare asupra conservatorilor care consideră binele social că fiind cel mai important scop și doresc atingerea acestuia prin acțiuni sistematice regăsite sub formă unor legi. Un element de bază al conservatorismului este tradiția care îi ajută pe conservatori să se ghideze și să i-a decizii pe baza a ceea ce este deja existent, fără a lasă societatea să se dezvolte, deoarece le este mult mai ușor se tragă concluzii după niște tipare deja existente decât să dea ochii cu un lucru necunoscut. Obiceiurile și tradițiile s-au format în timp de-a lungul generatilor și reprezintă situațiile prin care omenirea a trecut și au rămas ca niște doctrine care au fost învățate treptat și care au o semnificație profundă pentru conservatori. A conduce o societate doar din punct de vedere al tradiției este total greșit și determină faptul că acea societata va stagna.

Contele Joseph de Maistre, unul dintre cei mai importanți reacționari conservatori, susține că oamenii sunt incapabili să plănuiască și să construiască o constituție adecvată societățîi lor. Joseph de Maistre declara faptul că o constituție scrisă este foarte periculoasă pentru că evidențiază slăbiciunile guvernului: 

„Cu cât este mai mult scris, cu atât instituţia este mai slabă, motivele fiind evidente. Legile sunt doar declaraţii de drepturi, iar drepturile nu se declară decât atunci când sunt atacate, astfel că multitudinea legilor constituţionale scrise nu arată decât multitudinea conflictelor şi pericolul distrugerii”, Joseph de Maistre.

Conservatorismul britanic trăiește în umbră acestor cuvinte menționate de contele Joseph de Maistre, până în secolul XX.
Britanicii au declarat că partidul lor nu are la baza o idelogie determinați de frică de sistematizare, partidul nu folosea programe și dogme, o dată cu începutul secolului XX apare o schimbare majoră prin introducerii votului universal și prin interesul față de ideologie și imagine a societății.

va urma...