ECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentaryRomanianStatele membre UE trebuie să ofere lucrătorilor sezonieri informații relevante cu privire la drepturile și obligațiile lor în propria lor limbă...
Ministerul Afacerilor Externe a informat că s-au adoptat Concluziile Consiliului Uniunii Europene pe tema îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale lucrătorilor sezonieri, ceea ce reprezintă o premieră la nivel european. Concluziile corespund demersurilor României la nivel european pentru promovarea și asigurarea protecției necesare lucrătorilor sezonieri în statele membre, în special în contextul pandemiei de COVID-19, a notat MAE.
”România salută consolidarea nivelului de protecție a lucrătorilor sezonieri, recunoașterea rolului esențial al acestei categorii de lucrători în vederea garantării respectării drepturilor de care acești lucrători beneficiază”, mai arată instituția condusă de ministrul Bogdan Aurescu, într-un comunicat de presă.
Statele membre UE trebuie să ia măsuri corespunzătoare de protecție, să intensifice aplicarea și asigurarea respectării corecte și eficace a legislației UE și naționale relevante, cu respectarea principiilor transparenței și egalității de tratament. Statele membre UE trebuie să ofere lucrătorilor sezonieri informații relevante cu privire la drepturile și obligațiile lor, precum și la măsurile de siguranță în contextul pandemiei de COVID-19, în propria lor limbă. Aceste informații trebuie comunicate celor vizați într-un mod clar și transparent. Se pune accentul pe creșterea transparenței în ceea ce privește răspunderea în cazul lanțurilor de subcontractare, astfel încât lucrătorii mobili și autoritățile naționale să fie în măsură să identifice persoana sau entitatea responsabilă din punct de vedere juridic pentru soluționarea cererilor lor. Lucrătorii trebuie să primească în scris, în limba proprie sau într-o limbă pe care o înțeleg, informații despre: compania utilizatoare, perioada de angajare, remunerare, condițiile de lucru, drepturile și obligațiile părților în cazul încetării activității, reglementările și drepturile în materie de securitate socială, inclusiv asigurarea de sănătate, transportul, cazarea și serviciile de catering.
La data de 9 octombrie 2020 au fost adoptate Concluziille Consiliului Uniunii Europene pe tema îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale lucratorilor sezonieri și ale altor lucrători mobili (în continuare, ”Concluziile”). Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Muncii și Protecției Sociale arată, într-un comunicat publicat pe site-ul acestora, că aceste concluzii corespund demersurilor constante și active ale României la nivel european pentru promovarea și asigurarea protecției necesare lucrătorilor sezonieri în statele membre, în special pe fondul dificultățlor întâmpinate de aceștia în desfășurarea activității, precum și vulnerabilităților evidențiate în contextul pandemiei de COVID-19.
Sunt promovate astfel obiective precum consolidarea nivelului de protecție a lucratorilor sezonieri, inclusiv în context COVID, recunoașterea rolului esențial al acestei categorii de lucrători în funcționarea pieței unice și a lanțurilor de aprovizionare, mai ales a celor din sectorul agricol, și facilitarea coordonării între actorii relevanți – state membre, instituții europene și agențiile europene, organizații specifice – în vederea garantării respectării drepturilor de care acești lucrători beneficiază.
Astfel, Concluziile reflectă o serie de principii fundamentale și acțiuni pentru asigurarea protecției acestei categorii de lucrători, atât în ceea ce privește condițiile de muncă și de viață, inclusiv sănătatea și securitatea la locul de muncă, cât și în privința unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială din statele membre. Printre principiile enuntate în textul Concluziilor se regăsesc aspecte promovate prioritar de România, precum necesitatea informării, de o manieră clară și transparentă, a lucrătorilor sezonieri asupra drepturilor și obligațiilor care le revin, inclusiv asupra măsurilor de siguranță și protectie în contextul pandemiei, respectiv, asigurarea egalității de tratament a acestora în raport cu lucrătorii din statele gazdă. De asemenea, Concluziile adoptate vizează acțiuni consolidate din partea statelor membre și a instituțiilor europene pentru aplicarea corectă și integrală a legislației europene și naționale relevante, precum și pentru facilitarea cooperării în scopul prevenirii situațiilor de exploatare a lucrătorilor și pentru schimbul de bune practici.
Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a trimis o interpelare Comisiei Europene privind protejarea sănătății și siguranței lucrătorilor în spațiul european.
„Sectorul cunoaște numeroase cazuri de încălcare a legislației UE în domeniul muncii, a normelor de securitate socială și a practicilor de subcontractare care deseori duc la accidente de muncă. De aceea, săptămâna trecută m-am adresat Comisiei Europene pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor în spațiul european”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.
Vicepreședintele în Comisia pentru Sănătate a Parlamentului European, Dan Motreanu, alături de colegi europarlamentari, a solicitat Comisarului pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, să ia în considerare introducerea unui număr european de securitate socială și a unui card personal european de muncă (EPLC) pentru toți lucrătorii mobili europeni.
„Vom dispune astfel de un instrument solid de promovare și protejare a mobilității lucrătorilor, ceea ce, pentru constructori, înseamnă: contracte corecte și transparente de muncă și de plată, aceleași standarde sociale pentru toți, recunoașterea contribuțiilor sociale și norme europene de protecție a muncii și a sănătății”, a mai transmis acesta.
Potrivit eurodeputatului, în Uniunea Europeană sunt 15 milioane de constructori. Firmele mici, cu mai puțin de 10 angajați, reprezintă 93% din totalul celor 3,3 milioane de întreprinderi de construcție europene. Construcțiile sunt un sector foarte mobil, cu lucrători care se deplasează într-o altă țară, permanent sau temporar. Este și cazul celor 700.000 de constructori români din străinătate, care muncesc adesea în regim de subcontractare.
Conform datelor Eurostat, în 2019, 3,3 % din cetățenii UE de vârstă activă (20-64 de ani) locuiau într-o altă țară a UE decât cea ai cărei cetățeni sunt, față de 2,4 % în 2009. Ponderea cetățenilor mobili din UE variază foarte mult de la un stat membru la altul, de la 0,8 % în cazul Germaniei, până la 19,4 % în cazul României. Rata de ocupare a forței de muncă în rândul acestor cetățeni mobili din UE a fost mai ridicată (75,5 %) decât în rândul celor cu reședința în țara de cetățenie (73,1 %). În plus, mobilitatea persoanelor cu înaltă calificare a crescut cu 4 puncte procentuale între 2011 și 2019, favorizându-se astfel circulația cunoștințelor în UE. Drepturile la liberă circulație și ședere ale lucrătorilor
Directiva 2004/38/CE introduce cetățenia UE ca statut de bază pentru resortisanții statelor membre atunci când aceștia își exercită dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul UE. În primele trei luni, orice cetățean al UE are drept de ședere pe teritoriul unui alt stat membru, necondiționat și fără a trebui să îndeplinească nicio formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate sau un pașaport valabil. Pentru perioade mai lungi, statul membru gazdă poate solicita cetățenilor să își înregistreze prezența într-un termen rezonabil și care să nu genereze discriminări.
Dreptul la ședere pentru o perioadă de peste trei luni al cetățenilor Uniunii este în continuare supus anumitor condiții: pentru a beneficia de acest drept, cetățenii UE care nu desfășoară activități salariate sau activități independente trebuie să dispună de suficiente resurse, astfel încât să nu devină o povară pentru sistemul de asistență socială al statului membru gazdă, și să dețină o asigurare medicală. Și studenții și persoanele care urmează cursuri de formare profesională au drept de ședere; la fel și persoanele aflate în șomaj (involuntar) care s-au înregistrat ca șomeri. Cetățenii UE primesc dreptul de ședere permanentă în statul membru gazdă după o perioadă de cinci ani de ședere legală neîntreruptă.
Directiva a modernizat dispozițiile privind reîntregirea familiei extinzând definiția „membrului familiei” (limitată anterior la soț/soție, descendenți sub vârsta de 21 de ani sau copii sau ascendenți aflați în întreținere) pentru a include partenerii înregistrați, dacă legislația statului membru gazdă consideră că parteneriatul înregistrat este echivalentul căsătoriei. Indiferent de cetățenia pe care o dețin, acești membri ai familiei au drept de ședere în țara în care se află lucrătorul.