Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă criză a migrației .După preluarea puterii de către talibani, țările din estul Europei fac față cu greu valurilor de migranți afgan...

După preluarea puterii de către talibani, țările din estul Europei fac față cu greu valurilor de migranți afgani. Uniunea Europeană va fi lovită de  o nouă criză a migrației. Granițele Greciei, Turciei sunt luate cu asalt de numeroase grupuri de cetățeni care încearcă să ajungă ilegal în vestul Europei. 

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a estimat că aproximativ 500.000 de afgani ar putea, în perioada următoare, fugi din calea talibanilor, care au preluat în 15 august puterea la Kabul, în ţările vecine Pakistan, Iran şi Tajikistan. Numărul refugiaţilor din această ţară ar putea fi,  însă, mult mai mare, se teme Uniunea Europeană, care este destinaţia predilectă a migranţilor din Orientul Mijlociu. Criza din 2015, când 1 milion de refugiaţi, majoritatea din Siria măcinată de război, au ajuns în ţări europene, nu trebuie să se mai repete, avertizează unele cancelarii vestice.

Statele Uniunii Europene sunt reticente iar discuţiile despre cote de migranţi sunt timide

Unde vor ajunge sutele de mii de migrant, deocamdată nu este sigur. În timp ce pentru câteva zeci de mii – marea lor majoritate persoane care au colaborat cu forţele internationale şi fostul guvern de la Kabul – traducători, jurişti, jurnalişti etc - SUA şi alte câteva state promit vize, pentru restul refugiaţilor situaţia este incertă. La nivelul Bruxelles-ului, a fost lansată, timid, discuţia despre cote, însă statele membre sunt mai degrabă reticente.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat toate țările, în special țările europene, să primească o parte din refugiații afgani evacuați din Kabul şi a asigurat statele membre ale UE că vor face acest lucru cu ajutorul financiar al Europei, relatează AFP.

„Fac apel la toate statele care au participat la misiunile din Afganistan, europeni și alții, să accepte cote de primire suficiente (...) astfel încât, în mod colectiv, să putem veni în ajutorul celor care au nevoie de protecție”, a afirmatUrsula von der Leyen după o vizită în Spania la centrul de primire pentru angajații afgani ai Uniunii Europene din Kabul.

"Comisia este pregătită să prevadă mijloacele bugetare necesare pentru a sprijini statele membre ale UE care se vor oferi pentru a ajuta refugiații să se stabilească pe teritoriul lor", a mai spus preşedintele CE.

Grecia a ridicat un zid de 40 de km şi ameninţă că va returna orice immigrant ilegal

În ultima săptămână, din momentul în care talibanii au redobândit puterea la Kabul, cel puţin 12.000 de persoane, printre care cetăţeni străini şi personal afgan care a colaborat cu aceştia, au fost evacuate, de pe Aeroportul din Kabul. Peste jumătate au fost evacuate de USA, restul de Germania (1.700), Regatul Unit  (1200), Turcia (550) Franţa şi Italia, la efortul de evacuare participând şi alte state, printre care şi România. Aceste persoane au fost evacuate cu navele militare în Taskebnt (Uzbekistan), Doha (Quatar) sau Islamabad (Pakistan), de unde au fost preluate de aeronave comerciale. De asemenea, în aşteptarea vizelor pentru SUA, unii afgani au ajuns în ţări din Europa  precum Albania, Macedonia de Nord sau Kosovo, primele care s-au angajat, prin accord cu SUA, să primească fiecare câteva sute de refugiaţi afgani până la procesarea vizelor acestora. Alte acorduri similare ar urma să fie încheiate cu Columbia, Uganda şi Quatar, a relatat The Guardian.

Conform unor estimări, numărul afganilor care au colaborat cu americanii, împreună cu familiile acestora, s-ar ridica la aproape 90.000 de persoane, cifră confirmată de aplicaţiile pentru SIVS – special immigrant visas. Ca o comparaţie – singura, de altfel, valabilă, cu momentul 1975 şi părăsirea Saigonului de către americani,  acest număr este aproximativ egal cu cel al vietnamezilor primiţi în SUA, în acel an. SUA s-a angajat, până în prezent, să preia 10.000 de afgani. Alţi 100.000 va primi Tajikistanul. UK a anunţat că ar putea prelua 20.000, însă etapizat, din care 5.000 în primul an,  cu preponderenţă femei, copii şi minorităţi religioase. La fel şi Canada, care prioritizează acceptarea categoriilor vulnerabile, inclusiv minorităţile sexuale.

Australia, în schimb, promite doar 3.000 de vize, timp de 1 an, în cadrul programului său existent privind refugiaţii. 

În ce priveşte Turcia, care a preluat deja 550 de persoane evacuate prin aeroportul din Kabul, şi a anunţat că va întări zidul de protecţie la graniţa cu Iranul, pentru a preveni influxul de migrantţi. În acelaşi timp, Guvernul Erdogan solicită Europei să-şi assume responsabilitate faţă de refugiaţii afgani, conform BBC.
Grecia, greu încercată de criza din 2015, a anunţat că va trimite înapoi orice migrant illegal care îi va intra pe teritoriu. Autorităţile de la Atena au luat deja măsuri, ridicând un gard de protecţie, pe o lungime de 40 de km, dotat cu sisteme de supraveghere video, la graniţa cu Turcia.  Elveţia a anunţat că nu va primi grupuri de refugiaţi, însă va acorda persoanelor ”aflate în situaţii care le ameninţă imediat, concert serios şi direct viaţa”, şi care au ”o legătură puternică şi actuală” cu ţara cantoanelor, vize umanitare, acordate în urma analizei fiecărui caz individual. 

Datorită politicilor sociale, Germania şi Austria sunt cele mai căutate destinaţii de către afgani. Cele două state ar prefera să li acorde refugiaţilor ajutor în regiune.

Unele dintre cele mai atractive destinaţii pentru afgani sunt Germania şi Austria, ambele având deja comunităţi consistente ale acestor etnici. Cancelarul german Angela Merkel, în mandatul căreia, în 2015-2016, Germania a primit peste 1 milion de emigranţi, stabilind noi bareme pentru partenerii din Uniunea Europeană în ce priveşte politica în domeniul migraţiei, a subliniat acum că Germania ar trebui să preia 10.000 de migranţi, subliniind în acelaşi timp că majoritatea refugiaţilor vor trebui adăpostiţi în ţările vecine Afganistanului. Însă ce va decide Germania, aflată la numai o lună înaintea alegerilor şi finalul ”erei” Merkel”, rămâne de văzut. 

Austria pledează pentru oferirea de ajutor pentru înfiinţarea de centre pentru refugiaţi în ţările vecine Afganistanului şi a subliniat, prin ministrul de Interne Karl Nehammer că nu are nevoie de o povară suplimentară, fiind deja gazda unei comunităţi afgane de peste 400.000 de persoane.

”Scopul este ţinem majoritatea oamenilor în regiune”, a spus  ministruş de Interbne austriac Karl Nehammer, citat de Al Jazeera.

Aceste ţări, conform UN, deja găduiesc câteva2 milioane de refugiaţi din Afganistan. Confom ONU, Iran şi Pakistan deja găzduiesc 2 milioane de refugiaţi, înregistraţi official. Pakistanul a anunţat, încă din iunie că va închide granițele cu Afganistanul în cazul în care talibanii vor prelua puterea, Iranul le pune la dispioziţie refugiaţilor corturi la granița comună, însă a anunţat că îi va repatria imediat ce condiţiile se vor îmbunătăţi.

România, o nouă poartă spre UE a migranţilor afgani?

Bucureştiul, prin vocea premierului Florin Cîţu, anunţă că o eventuală cotă de migrant  ce ar putea fi preluată de România va fi discutată la nivelul Comisiei Europene şi în CSAT.  Temeri privind o migraţie masivă din Afganistan există şi în România, care după unele date – alarmante - devine noua poartă de intrare a refugiaţilor afgani în Europa, din cauza intensificării măsurilor de supraveghere la graniţele Ungariei şi Croaţiei. Potrivit publicaţiei spaniole El confidencial, cei care sunt arestaţi la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil autorităţilor din Bucureşti. Datele Consiliului Europei arată că numărul cererilor de azil din România a crescut în părimul trimestru al anului 2021 cu 150% faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit reprezentanților Poliţiei de frontieră, numărul migranţilor depistaţi la granilele României în aceeaşi perioadă s-a dublat, ajungând la aproximativ 9.000 de persoane.