750 de miliarde de euro pentru relansarea economică a Europei post COVID

Peste 750 de miliarde de euro este suma destinată relansării economice a statelor membre UE post-pandemia de Covid, peste jumătate din această sumă fiind deja distribuită unui număr de 16 state, printre care şi marile economii ale Europei – Germania şi Franţa. Câştigătorul acestui mega-plan de sprijin financiar este Italia, care va primi 191,5 miliarde de euro, urmată de Spania – 69,5 miliarde şi Franţa – 39,4 miliarde.

Printre statele ale căror planuri naţionale de redresare şi rezilienţă au fost aprobate deja de Comisia Europeană se numără şi Grecia – care va primi 30,5 miliarde Germania – care va beneficia de 25,6 miliarde şi Portugalia – de 16,6 miliarde de euro. De altfel, aceasta din urmă face parte din primele ţări, alături de Belgia şi Luxemburg, care au primit deja, la începutul lunii august, prima tranşă, de 13%, din aceşti bani. Până în prezent, Comisia Europeană a primit 25 de planuri naționale din 27 cele două state care nu au depus până în acest moment documentele fiind Bulgaria și Țările de Jos. Două dintre statele care au primit unde verde de la Comisie – Irlanda şi Cehia – aşteaptă decizia finală, validarea planurilor de către Consiliul de Miniştri.

Statele ale căror PNRR-uri au fost aprobate şi sumele pe care urmează să le primească.

Austria – 3,5 mld
Belgia – 5,9 mld
Croaţia - 6,3 mld
Cipru – 1,23 mld
Danemarca – 1,5 mld
Franţa – 39,4 mld
Germania – 25,6 mld
Grecia – 30,5 mld
Italia – 191,5 mld
Letonia – 1,8 mld
Lituania – 2,2 mld
Luxemburg – 0,93 mld
Portugalia – 16,6 mld
Slovacia – 6,3 mld
Slovenia – 2,48 mld
Spania -69,5 mld
Sursa: pagina oficială a Comisiei Europene

Statele ale căror PNRR-uri au fost aprobate de Comisie şi sunt în aşteptarea deciziei Consiliului:

Cehia – 7 mld
Irlanda -0,9 mld

Şapte state, printre care şi România - restul fiind Ungaria, Polonia, Suedia, Finlanda şi Estonia şi Malta - aşteaptă, încă, undă verde din partea Comisiei.

Stalele ale căror planuri sunt în evaluare:

Estonia – 2,25 mld
Finlanda- 2,1 mld
Malta – 0,75 mld
Polonia- 36 mld
România-29,3 mld
Suedia-3,7 mld
Ungaria- 7,12 mld

Subvenţiile, o datorie comună a celor 27

Pachetul financiar, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, conţine granturi nerambursabile totale de 360 de miliarde şi împrumuturi avantajoase de 390 de miliarde. Cele aproape 400 de miliarde de euro, care ar trebui să ajungă, în mod proporţional cu efectele pandemiei Covid, la cele mai greu încercate state europene, vor trebui rambursaţi de toţi cei 27 membri, indiferent de beneficii, reprezentând, în premieră, o datorie comună a blocului comunitar. Valoarea acestor subvenţii a fost, de la bun început, motiv de dispută între grupul statelor „austere” – Olanda, Danemarca, Austria, Suedia şi Finlanda şi Germania şi Franţa, care au propus suma de 500 de miliarde, pentru a sprijini statele cele mai grav afectate, printre care Italia şi Spania. Dacă în 31 mai, după ce toate statele membre au aprobat mecanismul european de redresare şi rezilienţă, pachetul financiar prevedea suma de 672,5 miliarde, reprezentând 312,5 miliarde granturi şi 360 de miliarde împruumuturi, în urma Summit-ului UE din 21 iulie, liderii europeni au ajuns la un compromis, care a dus la o majorare semnificativă în special a granturilor.

Printre condiţiile pentru a primi bani: realizarea tranziţiei spre economia verde şi respectarea statului de drept

Toate statele membre vor putea beneficia de câte o „felie” din acest „tort” însă numai dacă îndeplinesc condiţiile, inclusiv cele legate de respectarea statului de drept, şi pot pierde bani, dacă sunt „reclamate” de un alt stat. Plata unei tranşe poate fi blocată dacă un alt membru ridică obiecţii, decizia urmând a fi luată, cu majoritate calificată, de liderii Uniunii, în Consiliu. Pentru a primi bani, fiecare guvern trebuie să detalieze cum intenţionează să cheltuie partea care îi revine, cu condiţia ca cel puţin 37% din fonduri să meargă spre obiective verzi, precum reducerea emisiilor de CO2, şi cel puţin 20% pentru a face economia mai pregătită pentru epoca digitală. Planurile naţionale sunt evaluate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că îndeplinesc toate criteriile, şi apoi de Consiliul miniştrilor de Finanţe, înainte ca banii să fie transferaţi. Guvernele statelor membre vor primi, în avans, doar 13% din partea lor de bani, iar tranşele viitoare vor veni de două ori pe an, după finalizarea unor ţinte de investiţii şi reforme convenite.

Criteriile de alocare a banilor – matematice şi politice

La baza alocărilor fondurilor a stat, înainte de orice negociere politică, un mecanism de calcul, descris de Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, ca fiind unul „sofisticat”. În esenţă, criterii luate în consideraţie au fost populaţia, media şomajului şi PIB-ul fiecărei ţări. Conform oficialului european, a contat nu doar gradul în care a lovit criza pandemică, dar și nivelul de dezvoltare a țărilor, cât de îndatorate sunt acestea, cât de necesare sunt investițiile pentru a le redresa.

„Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri. Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice“, Adina Vălean, hotnews.ro

PNRR-ul României nu e perfect, dar este rezonabil

Planul Naţional de Relansare şi Rezilenţă (PNRR) al României urmează să fie aprobat în această toamnă, după ce va fi agreat de Comisia Europeană şi ar urma să aducă ţării noastre aproximativ 30 de miliarde de euro. Suma pentru care au fost depuse proiecte – 29,3 miliarde de euro - este sensibil mai mică decât estimările iniţiale, de la începutul anului, când aşteptările se ridicau la 33 de miliarde de euro. Dacă, spre exemplu, în cazul Ungariei, poziţia Comisie Europene a fost clară în a motiva amânarea aprobării PNRR şi anume condiţia ca guvernul Viktor Orban să implementeze reforme în justiție și să furnizeze garanții că marile cazuri de corupție semnalate de OLAF sunt investigate de procurori (sursa - comisarul european pentru Justiției, Didier Reynders, într-un interviu pentru publicația maghiară HVG) în cazul României s-a discutat – şi doar neoficial – mai degrabă despre probleme despre probleme de natură tehnică în ce priveşte redactarea proiectelor şi mai puţin de proiecte neeligibile.

Banii ar urma să fie folosiți "pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice", a declarat președintele.

Totodată, Klaus Iohannis a precizat că, dacă sunt proiecte neeligibile, acestea vor fi scoase din PNRR.

"… PNRR-ul nostru, știm, am știut de la început că nu este perfect, de aceea am spus de acum câteva luni de zile că este foarte bine că s-a depus, că întrebările Comisiei se discută, se caută soluții. Nici mie nu mi s-a părut un plan perfect, dar în timpul scurt planul a fost elaborat și e un plan rezonabil. Va primi răspuns orice întrebare a Comisiei”, a declarat Klaus Iohannis.

"Nu e foarte complicat. Nu tot ce e pus în PNRR va fi realizat, dar ceea ce va rămâne, iar asta e pretenția mea, trebuie pus în practică. Nu pot să accept un plan care generic e aprobat, banii sunt disponibili și să nu realizăm proiectele", a mai spus șeful statului român.