Conservatorismul în România                         (partea a II-a)

”Libertatea nu înseamnă că să fii tu liber să faci ce vrei, aceasta o vrea și orice despot. Libertatea se arată când lași tu adversarul tău liber să facă ce vrea ,numai să ramâie în limitele legilor”....

În concepția sa, politicianism înseamnă subordonarea instituțiilor politice unor interese individuale sau de grup, iar prin cultură se înțelege, în concepția sa condiția dezvoltării unei societăți, a unei colectivități umane. Cultura unui popor înseamnă  a-și cunoaște și a-și conștientiza propria istorie. Cultura ca și produs al experienței unei colectivități, în concepția lui Constantin Rădulescu Motru provine din interiorul fiinţei umane, ca și manifestare sufletească și ține de personalitatea fiecărui individ. Aceasta se deosebește de civilizație, atât pentru faptul că este mai profundă, cât și prin faptul că nu poate fi împrumutată de la alte popoare.

Unitatea conștiinței sociale în cazul unui popor duc la realizări în artă, știință, tehnică și pot duce la realizarea unei culturi. Fără unitate de conștiință, un popor poate ajunge să aibă doar o civilizație, care este inferioară culturii. Civilizația poate fi dobândită prin imitație de la țările occidentale, este inferioară culturii, prin care poporul poate să-și exprime individualitatea, dorința de a crea ceva nou, dezvoltă spiritul acelui popor. Valoarea, în opinia lui Constantin Rădulescu Motru este un produs al vieții sociale.

Conservatorismul românesc începe să dispară în anii de după Primul Război Mondial, datorită faptului că nu putea înțelege transformările apărute atât în țară, cât și în întreaga lume. Datorită respingerii ideii de vot universal datorită faptului că masele ar putea fi ușor manipulate pe fondul problemelor social – economice existente în socitatea acelor vremuri, conservatorii au pierdut teren pe scena politică și prin scăderea numărului de sustinători. Partidului Conservator condus de Alexandru Marghiloman, întră în declin după Primul Război Mondial. Mișcarea conservatoare românească și ideile promovate de conservatoriști rămân însă în istorie prin intermediul publicațiilor ” Steagul”, ”Timpul “ și “Conservatorul “.

Alexandru Marghiloman a fost ultimul președinte al Partidului Conservator din țară noastră și s-a remarcat prin vaste cunoștiințe politice, fiind doctor în drept și științe politice ,titlu obținut la Paris. Alexandru Marghiloman a deținut de-a lungul anilor funcția de senator, deputat, ministru și prim ministru al României. Ideile sale conservatoare susțineau tradiția religioasă a poporului român, istoria națională și tradiția proprietății. Prin religie s-a dezvoltat cultura poporului român, tiparnițele din mănăstiri au înlesnit primele scrieri, au apastrat istoria neamului vie, au păstrat limba strămoșească, s-au scris cărți de mare valoare în mănăstiri, s-a păstrat cultură națională și cultură economică. De asemenea prin religie s-a dezvoltat și învățământul, educația. Tradiția proprietății este, în concepția lui Alexandru Marghiloman născută odată cu omul, trebuie să rămână întragă, intactă, fiind reprezentarea inițiativei  omuluI și este dobândită de generații de la inaintaşi prin moștenire.

Partidul Conservator și-a schimbat numele ulterior în Partid Conservator Progresist. Partidul Conservator Progresist obține 19 mandate la alegerile parlamentare din 1919, dar la următoarele alegeri nu mai obține nici un mandat. În anul 1925 conservatorii au hotărât fuziunea cu Partidul Poporului, iar mai târziu, în anul 1932  Grigore Filipescu, fiul conservatorului Nicolae Filipescu  fondează noul  Partid Conservator, continuând tradiția tatălui, fost lider de partid. Din 1938 acest partid dispare din viață politică a României.

Partidului Umanist din România, înființat în 1991 adopta în unanimitate principiile conservatorismului politic la Congresul din anul 2005 și devine Partidul Conservator. Partidul Conservator, partid de centru –dreapta, vine pe scena politică a României cu o doctrina conservatoare modernă şi îmbinând valorile conservatorismului  clasic cu cele ale societății moderne.

Astfel, noul Partid Conservator promovează ca principiu de bază  respectul pentru familie, situând familia în prim plan, grija pentru familie, respectul față de religie, față de tradiția creștină, pentru patriotism, lege și ordine, libertatea de acțiune a individului, creativitatea, onoarea, restrângerea intervenției statului în economie. Actualii conservatori se declară, de asemenea pro europeni și  se bazează, în primul rând pe experiență și cunoștințele acumulate în timp.

Conservatorii actuali acordă importanță libertății de acțiune a individului și doresc măsuri legislative pentru valorificarea capacității creatoare a acestuia, promovarea cultului onoarei pentru aducerea culturii la gradul de caracteristică dominantă a societății, la o condiție materială și morală superioară a membrilor societății. Astfel se impune creșterea nivelului de trai prin noi măsuri economice și sociale, creșterea respectului față de ființă umană, pentru împlinirea acesteia, pentru garantarea unei vieți mai bune.

Grija pentru familie, ca unitate de baza a societății se transpune în ideea întăririi siguranței individului, întărirea culturii și a conștiinței apartenenței sociale, a consensului social, relația armonioasă dintre stat și cetățean, armonizarea voinței  individuale cu voință socială. Susținerea familiei înseamnă în societate susținerea normalității unei societăți.

Tradiția creștină, respectul față de religie, față de libertatea de exprimare a fiecărui cult, întărirea credinței, întregirea patrimoniului religios și conservarea acestuia duc de asemenea la o îmbunătățire a vieții sociale, la o subliniere a adevăratelor valori, constituirea unui climat favorbil în societate, bazat pe toleranță, dreptate și bună înțelegere.

Oamenii sunt prin natură lor inegali, dar într-o societate modernă trebuie ierarhizate valorile, pe baza principiului excelenței, moralității și competenței. Fiecare individ trebuie să performeze în societate după capacitatea să. Partidul conservator dorește să creeze condiții egale pentru performanțe egale  și asigurarea unui viitor mai bun pentru membrii societății.
Ideea națională, promovarea patriotismului reprezintă o altă concepție a Partidului conservator.
Prin întărirea sentimentului patriotic, al originalității noastre, a sistemului nostrum de aptitudini gospodărești, economice, putem crește nivelul de trăi.

Pentru conservatori garanția menținerii instituțiilor statului de drept  este reprezentată prin respectarea ordinii și legii. Se va menține, în opinia conservatorilor atât ordinea economică, prin afaceri legale, concurență loială și echitate  cât și ordinea socială și politică, prin performanță instituțional, separarea puterilor în stat, diminuarea și evitarea conflictelor.
Politică actuală conservatoare își propune, de asemenea restrângerea intervenției statului în economie, pentru a se ajunge la o economie funcțională, de piață , la o economie liberă. Stagnarea sau lenta dezvoltare a economiei  implică unele costuri sociale, care crează dezechilibre și care trebuie evitate.

Bunăstarea socială, obiectiv major de atins în politică neo-conservatorilor, poate fi realizată într-o economie liberă în continuă dezvoltare și fără intervenția statului, asigurându-se în acest sens un cadru legal. Pentru a asigura  o economie de piață, bazată pe liberă concurență și pe o concurență loială, echitabilă trebuie asigurate proiecte de lege care să sprijine această economie, de asemrenea se are în vedere acordarea unei atenții deosebite întreprinderilor mici și mijlocii, capabile să ducă la dezvoltare economică și implicit la  creșterea standardului de viață, a bunăstării sociale.

Conservatorii moderni vor să instituie promovarea valorilor individuale în cadrul comunității, în așa fel încât interesele personale ale individului să devină și interese de grup, astfel încât individual și comunitatea din care face parte să fie un tot unitar și inseparabil, oferindu-și reciproc satisfacție și succes, binele individual devenind bine comun și invers. De asemenea în viziunea conservatorilor contemporani, idea europeană este privită ca o necesitate de integrare, care tinde cu optimism spre viitorul comun European, cu convingerea că prin apartenența la Uniunea Europeană  a crescut nivelul de responsabilizare a noastră că națiune, că ne asigurăm creșterea economică și prosperitatea.

Din nefericire, în România, ca și în majoritatea statelor europene mișcarea conservatoare politică actuală se află în declin și nu se bucură de sprijinul președintelui sau al guvernanților actuali.