Fandări discursiv-conservatoare la peneliştii romȃni

D.p.m.d.v. e clar, pentru penelişti discursul conservator sau apelul la valorile conservatorismului politic nu e altceva decȃt mantaua bună pentru vremea rea...

De ceva timp, la ştirile de la ora 5 p.m., am aflat că în interiorul Partidului Naţional Liberal au loc alegeri interne pentru funcţia de preşedinte al partidului, iar votul pentru candidaţii la această poziţie va fi dat în 25 septembrie a.c. Protagonişti ai acestui tur de alegeri sunt Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor şi Florin Cîţu, prim-ministru, şeful guvernului, desemnat de Klaus Werner Johannis.

Evident, am urmărit diversele relatări de presă cu privire la acest subiect, mesajele candidaţilor, cine le sunt susţinătorii, care sunt poziţionările diverselor organizaţii judeţene, ce spun ,,infuensării’’ despre candidaţi, şi am căutat să observ prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cei doi candidaţi. Spun ,,asemănări’’ pentru că cei doi ar trebui să aibă un anumit ,,pedigree’’ de tip penelist, pe baza căruia să poată să atragă voturile dorite; vă imaginaţi ca, prin absurd, Victor Ponta să fi intrat la penelişti şi cu un tupeu de tip socialist, de extracţie colhoznic-bolşevică, să candideze la funcţia de preşedinte al PNL? Evident, pierdea alegerile fără drept de apel, deoarece nu are ,,pedigree’’-ul penelist, de care vorbeam…

Prin urmare, asemănări şi deosebiri ale celor doi candidaţi; asemănări:

• ambii candidaţi au suficiente motivaţii şi cu mult mai multe proptele de partid sau ideologice pentru a-şi dori să cȃştige alegerile, deoarece au exerciţiul puterii şi sunt obişnuiţi cu beneficiile acesteia;
• sunt de vȃrste apropiate (aici Ludovic Orban conduce cu 9 ani în faţă!), ambii au trasee profesionale alambicate (vezi aici, CV – Orban şi CV – Cîţu);
• ambii se declară implicit ca fiind heterosexuali, însă doar Ludovic are argumente (căsătorit, un copil – băiat);
• spre deosebire de alţi penelişti sunt destul de manieraţi în prezenţa sexului frumos.

Şi deosebiri:

• umblă vorba ca Ludovic este creştin, dar în ascuns se închină des zeului Bachus;
• Cîţu nu clamează des despre creştinul din el, dar în secret este adorator al lui Mamona;
• ambii fac dese şpagate discursive cu adresă spre valorile de tip conservator (familie, viaţă, libertate, proprietate privată), Orban pe faţă, Cîţu pe dos, dar nu uită să se anatemizeze politic unul pe altul, mai ales cu martori;
• şi-au recrutat fiecare diverse personaje de poveste din largul anturaj penelist, pe post de susţinători, care mai de care din diverse medii de provenienţă (de exemplu, secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, penticostal ca opţiune confesională, îi ţine trena lui Cîţu, în timp ce deputatul ortodox Miuţescu de la Arges, merge la un pas în spatele lui Orban, ce-i drept, fără geanta preşedintelui în braţe);
• cei mai mulţi susţinători ai lui Cîţu sunt foşti pupili sau foste pupile peneliste promovate de Orban (Boc, Turcan, Bogdan, Ciucu, Gorghiu, Fenechiu etc.), în timp ce Orban are aliaţi colegi de generaţie, precum şi fideli (Soare şi Miuţescu, de la Argeş, Burduja Tianu, Vela, etc.). La Burduja am oarece dubii că ar fi un fidel, dar vom vedea… mai are timp să se răzgȃndească!

Deşi toate aceste mişcări de trupe peneliste au farmecul lor, de departe s-a remarcat volta discursivă a lui Ludovic Orban spre valorile conservatoare precizate mai sus, desi valorile liberalismului nu sunt identice cu cele ale conservatorismului politic (valorile liberalismului – stat de drept, individ, libera iniţiativă, toleranţa).

Astfel, invocarea familiei şi a Bisericii în discursul său arată versatilitatea actualului şef penelist: „Trebuie să fim un partid care să fie puternic legat de biserică, un partid care să promoveze morala creştină ca fundament al moralei publice. Noi trebuie să fim un partid care să sprijinim toate valorile tradiţionale ale românilor, valori cum sunt familia, biserica, satul românesc, comunitatea”, a declarat Ludovic Orban.

Asta s-ar putea să-l coste pe Orban, deoarece mulţi dintre actualii lideri penelişti sunt înclinaţi spre… toleranţă, cu tot ce presupune asta, inclusiv de tip sexual-ideologic!

Pe de altă parte, Cîţu a evitat mai mereu să se exprime pe teme legate de valori şi a ales să comunice pe domeniul său de competenţă – economia. Deşi, d.p.d.v. al acţiunilor, totuşi, se pare ca Florin Cîţu ţine cont de sensibilităţile unora dintre fani, faptele mereu demonstrează de ce vorbele nu înseamnă nimic; această ultimă constatare e valabilă pentru ambii candidaţi.

D.p.m.d.v. e clar, pentru penelişti discursul conservator sau apelul la valorile conservatorismului politic nu e altceva decȃt mantaua bună pentru vremea rea! 

Să aşteptăm seara zilei de 25 septembrie a.c., cȃnd vom afla care este cel votat. Şi tot din punctul meu de vedere, tare mi-aş dori ca atunci cȃnd doi se ceartă, al treilea să cȃştige…