ECR Party’s multilingual hub for Centre-Right ideas and commentaryRomanianRelaţille conflictuale dintre Ungaria și Uniunea Europeană nu vor dispărea odată cu victoria zdrobitoare în alegeri a FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban. Cel mai probabil că divergențele de opinie dintre Budapesta și Bruxelles vor escalada....
“Victoria noastră se vede şi de pe Lună, şi de la Bruxelles”, sunt printre primele declaraţii ale liderului premierului ungar Viktor Orban după victoria detaşată în alegerile din 3 martie, din Ungaria. Alegeri, umbrite de conflictul din Ucraina. Discursul său, în care i-a inclus pe “tehnocraţii de la Bruxelles” printre inamicii săi, alături de media internaţională şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prevesteşte că relaţia Ungariei cu Bruxelles-ul, care a fost una tensionată în ultimii ani, nu se va schimba, iar politica sa conservatoare şi naţionalistă rămâne şi pentru viitor. Ceea ce rămâne de văzut este dacă Orban va rămâne sau nu singur, de vreme ce, războiul din Ucraina a transformat Polonia, o altă ţară care a criticat şi a fost criticată de Bruxelles, într-un stat dominat de conservatori pro-occidentali.
„Această victorie este una de ținut minte, poate chiar pentru tot restul vieții noastre, pentru că am avut cea mai mare (gamă de adversari de) depășit. Stânga de acasă, stânga internațională, birocrații de la Bruxelles, banii imperiului Soros, presa internațională și chiar și președintele ucrainean în cele din urmă” – Viktor Orban.
Prezenţa la vot a fost una masivă, apropiindu-se de recordurile înregistrate în 2018. Rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare de duminică, 3 martie, din Ungaria au confirmat o victorie detașată a FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, politician care, din poziţia de prim-ministru, a condus de facto Ungaria în ultimul deceniu. Partidul FIDESZ condus de Orban a obținut 53,1% din voturi după numărarea a 98% din buletine, faţă de 35,04% obținute de opoziţie, potrivit Biroului electoral naţional.
Această victorie îi aduce lui Orban o nouă supermajoritate, de două treimi, în Parlamentul de la Budapesta şi un nou mandat, al patrulea consecutiv și al cincilea în total. Liderul opoziției, Peter Marki-Zay, a acceptat înfrângerea, a criticat lipsa de corectitudine a scrutinului și a cerut partidelor din jurul său să rămâne unite. Una dintre surprizele scrutinului este rezultatul bun al partidului extremist Patria Noastră, care a trecut pragul de intrare în parlament, arată datele citate de RTL, Telex și 24.hu.
La o prezență la urne de 69,47%, mandatul obținut de FIDESZ este unul convingător. În schimb, referendumul privind comunitatea LGBT desfăşurat concomitent, care avea rolul de a valida popular o lege criticată la Bruxelles pentru homofobie și transfobie, a fost invalidat, deoarece nu a atins pragul necesar. Legee a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori. Ulerior FIDESZ a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzicea discuțiile despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii. Au existat 3,5 milioane de voturi valabile, majoritatea susținând politica guvernului.
Nu doar Budapesta a avut o relaţie tensionată cu Bruxelles-ul în ultima vreme, iar acţiuni similare ale Poloniei, de la atacarea unor decizii ale CE la Curtea de Justiţie a UE şi până la mai recenta poziţie comună împortiva impunerii unui impozit minim global de 15% pentru multinaţionale, au aşezat cele două state pe ceea ce o parte a presei internaţionale a numit-o axa Budapesta-Varşovia. Însă războiul din Ucraina pare să îndepărteze, acum, cele două ţări. Ungaria lui Orban a afirmat deschis nevoia continuării relaţiei cu Rusia lui Putin, iar Polonia a devenit, prin capitala sa, locul de unde preşedintele SUA, Joe Biden, şi-a rostit istoricul discurs din 27 martie prin care a criticat invazia rusească din Ucraina.
Mai mult, unii analişti susţin că perspectiva unui cordon de state eurosceptice, de care Putin sau un successor ar continua să profite, pentru a slăbi Occidentul, a fost deturnată de Polonia. În timp ce Polonia şi-a afirmat şi reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, a condamnat invazia rusă, şi a primit aproximativ 2 milioane de refugiaţi refugiaţi, Viktor Orban s-a opus cu vehemenţă sancţiunilor internaționale care vizează importurile de energie și a spus că nu va lăsa armele destinate Ucrainei să treacă pe teritoriul Ungariei.
Astfel, prin refuzul său de a susține Ucraina şi desconsiderearea sancţiunilor internaționale care ar fi putut să îi priveze pe unguri de preţiosul petrol şi de gazele ruseşti, Orban a pozat ca fiind un "protector" al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii. Totodată, guvernul de la Budapesta a respins vehement apelurile pentru interzicerea exporturilor ruseşti de energie, iar Orban a declarat la postul public de radio din Ungaria că partea ucraineană cere „închiderea completă a economiei ungare”.
Tensiuni au apărut şi în interiorul grupului de la Vişegrad, care combătea deopotrivă excesele corectitudinii politice, dictatul ideologiei de gen, imigrația necontrolată și perspectiva unei Europe tot mai federalizate, care s-ar dovedi ostilă tradiției creștine și specificului național al statelor-membre. Ultima reuniune a acestuia, din 30-31 martie, a fost amânată, deoarece atât Polonia, cât și Cehia s-au retras din cauza sprijinului indirect al Budapestei pentru acțiunile Moscovei în Ucraina, potrivit informațiilor preliminare ale ministerului slovac de apărare, citate de Euractiv. Ministrul polonez al Apărării, Mariusz Błaszczak, și-a anulat participarea la întâlnire, motivând retorica Ungariei cu privire la invazia rusă a Ucrainei, a informat cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, citând surse guvernamentale.
„Am susținut întotdeauna grupul de la Visegrad și îmi pare foarte rău că petrolul rusesc ieftin este acum mai important pentru politicienii maghiari decât sângele ucrainean”, a scris, la rândul său, ministrul ceh al Apărării, Jana Černochová,
pe Twitter.
O lună mai târziu, la începutul lunii martie, Viktor Orban declara că extinderea sancţiunilor occidentale asupra sectorului energetic rus ar constitui „o povară foarte mare şi disproporţionată” asupra Ungariei. Premierul maghiar a explicat că principalele importuri de petrol şi gaz în ţara sa sunt din Rusia şi că cele mai multe locuinţe au instalaţii de încălzire cu gaz natural. Economia Ungariei „pur şi simplu nu poate funcţiona fără petrol şi gaze din Rusia”, a subliniat Orban.
Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR din Parlamentul României, este de părere că victoria în alegerile din 3 martie a premierului Ungariei, Viktor Orban, şi a partidului pe care acesta îl conduce, FIDESZ, reprezintă, în contextul relaţiilor de bună vecinătate dintre România și Ungaria, o chestiune "pozitivă" pentru România.
"Cred că pentru România sunt numai consecinţe pozitive. Atât domnul Orban, cât şi domnul Péter Szijjártó, ministru de Externe al Ungariei, au spus de foarte multe ori că Ungaria este interesată să aibă relaţii bune cu România, relaţii de bună vecinătate. (...) Cred că, dintre ţările vecine, România are cea mai bună relaţie cu Ungaria, deci cred că această realegere a domnului Orban şi faptul că FIDESZ a câştigat alegerile în Ungaria este o chestiune pozitivă şi în România. Domnul Orban Viktor şi Peter Szijjártó au spus de nenumărate ori că ei se gândesc la minoritatea maghiară din România ca la o punte dintre România şi Ungaria şi sunt interesaţi să aibă relaţii bune cu România", a susţinut Csoma Botond, la Parlament.
Liderul deputaţilor UDMR, întrebat cum comentează afirmaţiile critice ale lui Viktor Orban la adresa preşedintelui Ucrainei, Csoma Botond a afirmat că "nu a fost un atac, eventual a fost o critică".
"Este o diferenţă majoră între o critică şi un atac. Cred că domnul Zelenski l-a numit 'omul lui Putin'pe domnul Orban, ceea ce nu este, şi a reacţionat la această declaraţie a domnului Zelenski", a susținut Csoma Botond.
Legat de